2 Samuel 19:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Ioab, pe loc, fosta-nștiințat De ceea ce s-a întâmplat: „David, în ceasu-acesta greu, Îl plânge pe-Absalom, mereu.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Lui Ioab i s-a spus: „Iată, regele plânge și îl bocește pe Absalom“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Ioab a fost anunțat că David plânge și că îl jelește pe Absalom.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Regele s-a cutremurat și a urcat în camera de deasupra porții și a plâns. În timp ce mergea spunea: „Fiul meu Absalóm! Fiul meu, fiul meu Absalóm! De m-ar fi dat pe mine la moarte în locul tău! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Au venit și au spus lui Ioab: „Iată că împăratul plânge și se jelește din pricina lui Absalom.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și s‐a spus lui Ioab: Iată împăratul plânge și se jelește după Absalom!

2 Samuel 19:1 Mawu Ofanana

Geneza 37:35

Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor

2 Samuel 18:12

„O mie dacă-mi cântăreai Și dacă-n mână mi-i puneai” – A început omul a spune – „Află că mâna nu aș pune, Pe fiul împăratului, Căci eu cunosc porunca lui, Pe care-a dat-o lui Hușai Și ție-apoi și lui Iutai. Știu că a zis: „Seama luați La Absalom, ca să-l cruțați.”

2 Samuel 18:14

Ioab a zis, atunci, astfel: „După cum văd eu foarte bine, Îmi risipesc vremea, cu tine!” Cu trei săgeți, el a plecat Și pe-Absalom l-a săgetat. Când, în stejar, el se zbătea Și plin de viață se vădea, De trei săgeți a fost ajuns Și-n inimă, a fost străpuns.

2 Samuel 18:20

Ioab se-ntoarse către el, Zicându-i: „Unde te grăbești? Ai timp să-i duci aceste vești, Însă nu azi, ci mai târziu, Pentru că, mort, e al său fiu.”

2 Samuel 18:33

Când împăratu-a auzit, De-un tremur fost-a zguduit. Tăcut, apoi s-a-ndepărtat Și în odaie a urcat. Odaia-n care el s-a dus Era de-asupra porții, sus. Tristețe multă l-a umplut Și-apoi să plângă a-nceput. Urcând pe scări, zicea mereu: „Oh, Absalom! Oh, fiul meu! Mai bine eu aș fi murit, Numai ca tu să fi trăit! Oh, Absalom! Oh, fiul meu! De ce, oare, n-am murit eu?”

2 Samuel 18:5

David a zis lui Abișai Și lui Ioab și lui Iutai: „Pentru iubirea ce-mi purtați, Îngăduință-i arătați Lui Absalom. Deci, pentru mine, Cu el, purtați-vă voi bine.” În urmă-apoi, porunca dată De împărat, a fost purtată Din gură-n gură, de popor, Spre-a fi spre știrea tuturor. Vestea, ocol, oștii, i-a dat Și tot poporul a aflat, Porunca împăratului, Pentru toți căpitanii lui.

2 Samuel 19:2

Astfel, izbânda obținută În jale fost-a prefăcută, Căci printre oameni s-a zvonit Că David este necăjit Și că îi pare tare rău Că a murit feciorul său.

Proverbe 17:25

Un fiu nebun îl necăjește Pe tatăl său și amărește Pe-aceea care l-a născut Și-a cărei brațe l-au crescut.

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.