Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 18:9 - Biblia în versuri 2014

9 Chiar Absalom s-a rătăcit Și-n acest fel s-a pomenit, În față, cu oastea pe care, David, al său părinte-o are. Pe un catâr, călărea el; Înspăimântat, catâru-acel, Spre un stejar, a alergat, Unde-Absalom și-a agățat – În crengile copacului – Grumajii, iar catârul lui Nu s-a oprit, ci a plecat, Lăsându-l astfel, spânzurat Între pământ și ceruri. Când

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 S-a întâmplat ca Absalom să fie întâlnit de slujitorii lui David. Absalom era călare pe un catâr. Catârul a intrat pe sub ramurile încâlcite ale unui terebint mare și capul lui Absalom a rămas înțepenit în terebint, astfel că el stătea atârnat între cer și pământ, în timp ce catârul său a plecat mai departe.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Absalom era călare pe un catâr. El a fost surprins descoperit în fața slujitorilor lui David. Încercând să scape, a intrat cu acel catâr pe sub ramurile încurcate ale unui mare stejar. Capul lui Absalom s-a prins între ramurile stejarului; și el a rămas astfel atârnat între cer și pământ, în timp ce catârul lui a plecat mai departe.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Absalóm a ajuns pe neașteptate în fața slujitorilor lui Davíd. Era călare pe un catâr. Catârul a ajuns sub ramurile unui stejar mare. [Părul] capului lui s-a agățat de stejar și el a rămas între cer și pământ. Iar catârul care era sub el a trecut [mai departe].

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Absalom s-a pomenit în fața oamenilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a pătruns sub ramurile încâlcite ale unui mare stejar, și capul lui Absalom s-a prins de stejar; a rămas astfel spânzurat între cer și pământ, și catârul care era sub el a trecut înainte.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Și Absalom s‐a pomenit în fața robilor lui David. Și Absalom călărea pe catârul său și catârul a intrat sub desișul de ramuri al unui stejar mare și capul lui s‐a prins de stejar și a fost ridicat între cer și pământ, și catârul care era sub el a mers înainte.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 18:9
18 Mawu Ofanana  

Slujbași-aceia au făcut Așa precum li s-a cerut: Când Absalom le-a poruncit, Pe-Amnon – în grabă – l-au lovit. Ceilalți feciori ce i-a avut David, atunci când au văzut Tot ceea ce s-a întâmplat – Speriați – iute-au încălecat Pe-ai lor catâri și au fugit.


Părul îi era foarte greu, Și-n fiecare an, mereu, El și-l tundea, iar cântărit, Părul acesta s-a vădit Că două sute sicli-avea. Măsura ce se folosea Fusese siclul cel pe care Curtea-mpăratului îl are.


Ahitofel – când a aflat Că sfatul nu i-a fost urmat – Pe-al său măgar, șeaua a pus Și spre cetatea lui s-a dus. În rânduială și-a lăsat Casa și-apoi s-a spânzurat. Cei care l-au găsit, l-au dus Și-ntr-un mormânt, apoi, l-au pus. Locul în cari l-au îngropat Era, de tatăl său lăsat.


L-a văzut astfel atârnând, Un om, pân’ la Ioab, s-a dus, În mare grabă, și i-a spus: „Pe Absalom, eu l-am aflat: Într-un stejar, e spânzurat.”


Ioab a zis, atunci, astfel: „După cum văd eu foarte bine, Îmi risipesc vremea, cu tine!” Cu trei săgeți, el a plecat Și pe-Absalom l-a săgetat. Când, în stejar, el se zbătea Și plin de viață se vădea, De trei săgeți a fost ajuns Și-n inimă, a fost străpuns.


În acea zi. Lupta s-a-ntins Și tot ținutul l-a cuprins. Mai multe vieți a secerat Pădurea, decât a mâncat Atunci tăișul sabiei, Căci mulți căzură, pradă ei.


Dar oare, nu este pieirea Pentru cei răi? Nenorocirea Nu-i pentru cei fără de lege? Nu pot, un lucru, a-nțelege:


Dacă cumva, un om blesteamă Pe tatăl său și pe-a sa mamă, Atunci opaițu-i va fi stins, Fiind de bezna grea, cuprins.


Ochiul ce își batjocorește Tatăl și cari nesocotește Cuvântul spus de a lui mamă – Căci sfatul ei nu-l i-a în seamă – Ajunge-va într-un târziu Scobit de corbii de la râu Și vulturi el o să hrănească.


Cel cari de groază a fugit, Cade în groapă, negreșit. Cel cari din ea s-a ridicat, Sigur, de laț n-a mai scăpat. Căci Eu, să vină, am făcut, Peste-al Moabului ținut Și peste toți oamenii lui, Anul pedepsei Domnului.”


În Templu-arginți-a aruncat Iuda, și-apoi s-a spânzurat.


Toți știți ceea ce Moise-a zis – Căci, în Scriptură, este scris: „Să îți cinstești tatăl și mama”, Iar „cine” – luați bine seama – „Numai de rău, de i-a vorbit, Pe-ai săi părinți, e pedepsit Cu moartea.” Dar, acuma, voi


Hristos, însă, S-a arătat, Acum, și ne-a răscumpărat, De sub blestemul Legi-apoi, Făcându-se El, pentru noi, Blestem – așa precum s-a zis, Și, în Scriptură, este scris: „În veci, să fie blestemat Cel ce, pe lemn, e atârnat.”


Al său trup nu va fi lăsat Noaptea, pe lemn, ci să-l luați Și-n acea zi să-l îngropați; Căci omul spânzurat, mereu, E blestemat, de Dumnezeu. Să nu spurcați țara pe care, Iată că Domnul vostru are Ca să v-o dea, în stăpânire, Să o aveți drept moștenire.”


„Întotdeauna, blestemat Să fie cel ce-a cutezat Ca pe părinți să-i ocolească – Adică să-i nesocotească!” Prin „Amin!”, întregul popor Va întări cuvântul lor.


„Întotdeauna, blestemat Va fi cel care s-a culcat Cu o femeie ce-o să fie, Pentru al său tată, soție!” Prin „Amin!”, întregul popor Va întări cuvântul lor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa