Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 17:23 - Biblia în versuri 2014

23 Ahitofel – când a aflat Că sfatul nu i-a fost urmat – Pe-al său măgar, șeaua a pus Și spre cetatea lui s-a dus. În rânduială și-a lăsat Casa și-apoi s-a spânzurat. Cei care l-au găsit, l-au dus Și-ntr-un mormânt, apoi, l-au pus. Locul în cari l-au îngropat Era, de tatăl său lăsat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Ahitofel, văzând că nu i-a fost urmat sfatul, a pus șaua pe măgar și a plecat acasă, în cetatea sa. A dat instrucțiuni cu privire la casa sa și apoi s-a spânzurat. Astfel, el a murit și a fost înmormântat în mormântul tatălui său.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Văzând că sfatul lui nu a fost luat în considerare, Ahitofel și-a pus șaua pe măgar și a plecat repede acasă, în orașul lui. Și-a organizat treburile în familie și apoi s-a spânzurat. Astfel a murit Ahitofel; și a fost înmormântat în mormântul tatălui lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Ahitófel a văzut că sfatul lui nu a fost urmat, a pus șaua pe măgar și a plecat acasă în cetatea lui. A dat dispoziții casei sale, apoi s-a spânzurat și a murit. Apoi a fost înmormântat în mormântul tatălui său.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Ahitofel, când a văzut că sfatul lui n-a fost urmat, a pus șaua pe măgar și a plecat acasă, în cetatea lui. Și-a pus casa în rânduială și s-a spânzurat. Când a murit, l-au îngropat în mormântul tatălui său.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Și când a văzut Ahitofel că sfatul lui n‐a fost urmat, și‐a înșeuat măgarul și s‐a sculat și s‐a dus acasă în cetatea sa și și‐a pus casa în rânduială și s‐a spânzurat și a murit și a fost îmormântat în mormântul tatălui său.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 17:23
15 Mawu Ofanana  

El multe jertfe-a pregătit, Din animalele-adunate. Apoi, l-a Ghilo, în cetate – Să-l cheme pe Ahitofel – Trimise soli. Omul acel Sfetnic era, printre cei care, David, în slujba sa, îi are. Întreaga uneltire-ndat’ Mare putere-a căpătat, Căci tot mai mult popor mergea, La Absalom, și-l sprijinea.


Apoi, la David, au venit Și i-au vorbit, în acest fel: „Iată că și Ahitofel, Pe Absalom, l-a căutat Și lui i s-a alăturat; Este cu cei care-i slujesc Și cari, în contră-ți, uneltesc.” David, atunci, a cuvântat: „Doamne, te rog ca sfatul dat De-Ahitofel, să-l nimicești! Izbândă, să nu-i dăruiești!”


Sfatul, pe care i l-a dat Ahitofel, s-a arătat A fi puternic – negreșit – De parcă ar fi fost primit Chiar de la Domnul Dumnezeu. La fel s-a întâmplat, mereu, Cu sfaturile ce-au fost date, De-Ahitofel, lui David. Toate Erau privite, ne-ncetat, De parcă Dumnezeu le-a dat.


David, atuncea, a făcut Așa precum i s-a cerut, Trecând Iordanul, de îndată – Urmat fiind de a lui ceată – Încât când zorii s-au ivit, Erau cu toți, la loc ferit.


Zimri, văzând că e luată Cetatea Tirța, a fugit Grabnic, și s-a adăpostit În cetățuia cea pe care Casa împărătească-o are. Acolo, el s-a încuiat, Iar apoi, casei, foc i-a dat. În felu-acesta, a murit,


O boală gravă l-a lovit Pe Ezechia, și-a simțit Că nu poate să se mai scoale Din pat, iar moartea-i dă târcoale. Atunci, prorocul Domnului – Isaia – la porunca Lui, La Ezechia a plecat Și-n acest fel, a cuvântat: „Ascultă ceea ce a zis Domnul, atunci când m-a trimis: „Așază-ți casa-n rânduială, Căci vei muri, fără-ndoială.”


Dar oare, nu este pieirea Pentru cei răi? Nenorocirea Nu-i pentru cei fără de lege? Nu pot, un lucru, a-nțelege:


Din partea Domnului să vie Acestea toate și să fie Peste cei cari mă dușmănesc Și despre mine rău vorbesc!


Lovește-i Doamne, de îndat’, Asemeni celor vinovați, Și după sfatul ce l-au dat, Să-i faci să cadă secerați. În mijlocul păcatelor Pe care ei le săvârșesc, Să tăvălești numărul lor, Căci iată-i cum se răzvrătesc Chiar împotrivă-Ți. Atunci toți


Tu Doamne, îi vei omorî Și-n groapă îi vei pogorî, Pentru că toți cei însetați De sânge, nu vor fi cruțați, Iar cei cari înșelători sânt N-au să trăiască pe pământ, În pace, nici o jumătate Din zilele ce le-au fost date. Dar iată că în Tine, eu Mi-am pus încrederea, mereu!


‘Naintea morții, e mândria; Iar a căderii e trufia.


Omul, în nebunia lui, Cârtește-n contra Domnului.


O boală gravă l-a lovit Pe Ezechia și-a simțit Că nu poate să se mai scoale Din pat, iar moartea-i dă târcoale. Atunci, prorocul Domnului Grăbitu-s-a spre patul lui. Proroc era Isaia, care – Părinte – pe Amoț, îl are. La Ezechia a intrat Și-n acest fel a cuvântat: „Ascultă ceea ce a zis Domnul, atunci când m-a trimis: „Așază-ți casa-n rânduială, Căci vei muri, fără-ndoială.”


În Templu-arginți-a aruncat Iuda, și-apoi s-a spânzurat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa