13 De va fugi în vreo cetate, Întreg poporul o să-l cate. Cu funii, au să înfășoare Cetatea și-au să o doboare, Căci furia poporului, În apele pârâului, O va zvârli, din fața ta. Piatră pe piatră nu va sta Și vei vedea precum că n-are David – atunci – nici o scăpare.”
13 Dacă se va retrage în vreo cetate, atunci tot Israelul va aduce funii și vom trage acea cetate spre vale până nu va mai rămâne din ea nici măcar o pietricică.
13 Dacă [va fugi] într-o cetate, tot Israélul va aduce funii la cetatea aceea și o vom trage până la pârâu până când nu va mai rămâne în ea nicio pietricică”.
13 Și dacă s‐a dus într‐o cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la acea cetate și o vom trage în râu până nu se va mai găsi acolo nicio petricică.
Când a sfârșit sfătuitorul, Și Absalom – și tot poporul – Au zis: „Mai bine a vorbit Hușai – cel care e Archit – Decât vorbise-Ahitofel. Mai bun e sfatul dat de el.” Ei, niciodată, n-au știut Că Domnu-i Cel ce i-a făcut Să hotărască-n așa fel, Iar sfatul lui Ahitofel Să poată fi nesocotit. Domnul, cu cale, a găsit Ca pe-Absalom – și-a lui oștire – Să-i ducă spre nenorocire.
„De-aceea, iată ce voi face: Samaria o voi preface Într-un morman de pietre mari, Pe câmp aflate, un loc cari Are să fie potrivit Pentru al viilor sădit. Pietrele-n vale-i prăvălesc Și temelia-i dezgolesc,