10 Iscoade-apoi, trimis-a el, Către întregul Israel, Zicând: „Atunci când auziți Sunetul trâmbiței, să știți Că Absalom s-a înălțat Și la Hebron e împărat!”
10 Dar Absalom a trimis spioni în toate semințiile lui Israel, spunând: „Atunci când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“.
10 De acolo, el a trimis mesageri la toate triburile lui Israel, ca să le spună: „Atunci când veți auzi sunetul cornului, să ziceți: «Absalom s-a urcat pe tron la Hebron!»”
10 Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel să spună: „Când veți auzi sunetul trâmbiței, să ziceți: ‘Absalom s-a făcut împărat la Hebron!’”
În urmă, Absalom s-a dus, La slujitorii săi, și-a spus: „Luați cu toții seama bine Și să priviți, mereu, la mine! Amnon – la tunsul oilor – E așteptat, la Bal-Hațor. Când are să se veselească, Iar vinul o să-l amețească, Eu vă voi zice-atunci: „Săriți, Asupra lui, și îl loviți!” Grabnic atunci, veți sări voi Și îl veți omorî apoi. Să nu vă temeți, de nimic! Fiți tari, cu inimă, vă zic!”
Atuncea, el le-a poruncit Slujbașilor ce îi avea, Să meargă, foc, ca să îi dea, Ogorului cu orz, pe care, Ioab în stăpânire-l are. „Ia-ți oamenii și-apoi plecați Degrabă, foc, ca să îi dați!” – Zise-Absalom. Ei au făcut Întocmai precum le-a cerut.
Dar Absalom – acela care Uns e de-a noastră adunare, Ca împărat – precum se știe, E mort, ucis în bătălie. De ce, acuma, nu puteți, O vorbă bună să puneți Pentru a împăratului Întoarcere, în țara lui?”
David, în fața Domnului, S-a dus, să ceară sfatul Lui: „Spre Iuda, oare, să apuc, Și-n vreo cetate, să mă duc?” „Du-te” – răspunse Dumnezeu. „Unde anume, să merg eu?” – David, în urmă, a-ntrebat, Iar Domnul i-a răspuns, de-ndat’: „Du-te-n Hebron”. David s-a dus
Doar șapte ani și jumătate – În a Hebronului cetate – David, în Iuda, s-a aflat Și a domnit ca împărat. Treizeci și trei s-au dovedit Anii în care a domnit, Peste Israel așezat Și peste Iuda, ca-mpărat.
Pân’ la Bat-Șeba – la cea care, Pe Solomon, drept fiu, îl are – Natan, atunci, grabnic s-a dus Și-aste cuvinte i le-a spus: „N-ai auzit ce s-a-ntâmplat? Știi că avem alt împărat? Iată, Adonia – pe care, Haghita, drept fecior, îl are – S-a făcut singur împărat, Iar David, încă, n-a aflat.
Când veți ajunge-n acel loc, Natan și preotul Țadoc Au să îl ungă, de îndat’, Pe Solomon, drept împărat, Ca să domnească-n acest fel, Peste întregul Israel. Apoi, din trâmbiți să sunați În fața lui și să strigați: „Trăiască Solomon, cel care, Peste Israel, e mai mare! Trăiască noul împărat, Peste Israel așezat!”
Când oamenii au auzit Aceste lucruri, s-au grăbit Să-și scoată straiele, pe care, Le așezară – fiecare – Pe trepte unde se găsea Iehu, pe ele, ca să stea. Apoi, din trâmbiți au sunat, Strigând: „Iehu e împărat!”
Bătrânii toți, din Israel, Veniră la Hebron, la el, Și-un legământ au încheiat Ungându-l ca și împărat Apoi, în fața Domnului, Precum cerea cuvântul Lui, Pe care îl spusese El, Prin robul Său, prin Samuel.
Iată câți oameni înarmați Au fost, la David, adunați, Când la Hebron el locuia, Pe vremea-n care își dorea Să îl dea jos, de la domnie, Pe Saul, după cum se știe Că era voia Domnului, Rostită prin cuvântul Lui.
Toți fost-au oameni de război Și hotărâți au mers apoi Pân’ la Hebron, să-l sprijinească Pe David, ca să-mpărățească Peste întregul Israel. Era, alăturea de el, Întreg poporul adunat, Căci toți l-au vrut ca împărat.