Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 14:12 - Biblia în versuri 2014

12 Femeia zise: „Luminate Și prea mărite împărate, Te rog, mă iartă, că-ndrăznesc, Încă o vorbă să rostesc.” „Vorbește dar!” – a poruncit David, iar ea a glăsuit:

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 Atunci femeia a zis: ‒ Dă voie, te rog, slujitoarei tale să-i spună ceva stăpânului meu, regele. El i-a răspuns: ‒ Vorbește.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Atunci femeia i-a mai zis: „Te rog să permiți slujitoarei tale să îi spună ceva regelui – stăpânului meu.” Regele i-a zis: „Vorbește!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Femeia i-a zis: „Permite-i slujitoarei tale să-i spună o vorbă stăpânului meu, regele!”. El i-a zis: „Spune!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Femeia a zis: „Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.” Și el a zis: „Vorbește!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Atunci femeia a zis: Rogu‐te, să vorbească roaba ta un cuvânt către domnul meu împăratul. Și el a zis: Vorbește.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 14:12
10 Mawu Ofanana  

Avram, apoi, iar a vorbit: „Iată că eu am îndrăznit – Praf și cenușă precum sânt – Să Îi vorbesc Celui Prea Sfânt.


Avram a zis: „De s-or afla, Cumva, în locul acela, Doar zece oameni, printre ei?” „Îi iert pe toți, pentru acei!”


Dar Iuda s-a apropiat, De Iosif, și a cuvântat: „Să nu te superi, domnul meu, Ascultă ce-ți voi spune eu. Te rog iar, nu te mânia, Căci ești ca Faraon. Aș vrea, Câteva vorbe, să rostesc.


Ea a mai spus: „O, domnul meu, Să-ți amintești, de Dumnezeu, Spre-a nu veni – cu dreptul lui – Răzbunătorul sângelui, Prăpădul ca să îl mărească Și, pe-al meu, fiu să-l nimicească!” David răspunse: „Îți spun eu – Viu este Domnul Dumnezeu – Că nici un rău, nu îi va face, Fiului tău. Deci, fii pe pace! Un fir de păr – îți mai spun iar – Nu îi va fi clintit, măcar!”


„De ce oare, gândești mereu Astfel, de al lui Dumnezeu Popor și crezi că niciodată Nu iese din porunca dată De către al său împărat, Când însuți tu ești vinovat, Că nu l-ai chemat înapoi, Pe cel gonit? Acuma, noi


Ioab, atunci, s-a arătat Și-apoi femeia l-a-ntrebat: „Tu ești Ioab? Tu ești cel care Conduci această oaste mare?” „Eu sunt!”– răspunse el de-ndat’ – „Să-mi spui, de ce am fost chemat?” „Mă iartă dacă îndrăznesc, În fața ta, ca să vorbesc” – Zise femeia – „dar aș vrea, Seamă să iei, la vorba mea.” „Ascult!” – spuse Ioab. „Ce vrei?”


Căci iată, am o vorbă-ați spune.” Bat-Șeba-atunci l-a îndemnat: „Spune, căci fi-vei ascultat!”


„Ești prea drept Doamne, văd eu bine Și nu pot să mă cert cu Tine. Dar totuși, am găsit cu cale, Să Te întreb despre-ale Tale Orânduieli. Cum propășesc Cei răi și-n pace viețuiesc


Când Festus, vorba, își sfârșise, Agripa, către Pavel, zise: „Poți să te aperi!” Imediat, El, brațul, și l-a ridicat Și-n apărare, a vorbit:


„Ascultă-mă dar, domnul meu: De vină-n toate, sunt doar eu! Te rog, mă iartă că-ndrăznesc, Și-ngăduie-mi să îți vorbesc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa