2 Samuel 13:37 - Biblia în versuri 2014

³⁷ Speriat dar, Absalom fugise Și la Talmai se-adăpostise. Talmai era acela care, Pe Amihur, părinte-l are; Peste Gheșur, înscăunat, Era Talmai, ca împărat. David, feciorul, și-a jelit, Zile întregi – necontenit –

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁷ Absalom a fugit și s-a dus la Talmai, fiul lui Amihud, regele Gheșurului, iar regele David bocea pentru fiul său în fiecare zi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁷ Absalom a fugit și s-a dus la Talmai – la fiul lui Amihud – care era regele Gheșurului. Regele David plângea după fiul lui în fiecare zi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁷ Absalóm a fugit și a mers la Talmái, fiul lui Amihúr, regele din Gheșúr. [Davíd] îl jelea pe fiul său în fiecare zi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁷ Absalom fugise și s-a dus la Talmai, fiul lui Amihur, împăratul Gheșurului. Și David jelea în fiecare zi pe fiul său.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁷ Și Absalom a fugit și s‐a dus la Talmai, fiul lui Amihur, împăratul Gheșurului. Și David jelea după fiul său în fiecare zi.

2 Samuel 13:37 Mawu Ofanana

2 Samuel 13:34

De teamă, Absalom – pătruns – A alergat și s-a ascuns. Tânărul care, așezat, A fost de strajă, s-a uitat În depărtare și-a văzut O ceată care-a apărut Pe drumul dinapoia lui, De către poala muntelui.

2 Samuel 13:36

Abia sfârăise vorba, când În sală, au intrat, plângând, Toți fiii împăratului. David și slujitorii lui – Văzându-i pe tineri-acei – Au început de-au plâns și ei.

2 Samuel 14:13

„De ce oare, gândești mereu Astfel, de al lui Dumnezeu Popor și crezi că niciodată Nu iese din porunca dată De către al său împărat, Când însuți tu ești vinovat, Că nu l-ai chemat înapoi, Pe cel gonit? Acuma, noi

2 Samuel 14:23

Ioab – în urmă – a plecat Pân’ la Gheșur, căci l-a cătat Pa Absalom, să-l ia cu el Și la Ierusalim, astfel, Aceștia s-au înapoiat, Cu gând să intre la-mpărat.

2 Samuel 14:32

Îndată, Absalom i-a zis: „Iată că oameni ți-am trimis, Prin cari, la mine, te-am chemat, Să-ți spun să mergi la împărat. Te-ntreb acuma: ce rost are Că din Gheșur venit-am oare? Eu m-am gândit că, pentru mine, Acolo ar fi fost mai bine. De ce m-oi fi întors acasă, Când împăratului nu-i pasă? Doresc acuma – imediat – Ca să îl văd, pe împărat! Dacă găsește-n a mea fire, Ascunsă vreo nelegiuire, Nu vreau să mai trăiesc sub soare, Ci liber e, să mă omoare!”

2 Samuel 15:8

Când la Gheșur eu locuiam – Pe când în Siria eram, În vremurile de-nceput – O juruință am făcut, În fața Domnului și-am spus: „Dacă-napoi voi fi adus – Deci la Ierusalim – mereu, Cinste-I voi da, lui Dumnezeu.”

2 Samuel 3:3

Chileab venit-a după el, Iar mama lui era chemată Abigail, cea cari, odată, Fusese-a lui Nabal soție Și-i din Carmel, precum se știe. Al treilea-i Absalom numit Și este fiul zămislit De fata lui Talmai, pe care, Gheșurul, împărat, îl are. El era fiul Machiei.

1 Cronici 3:2

Apoi, al treilea fiu avut, De David, Absalom se cheamă. Maaca este a lui mamă, A lui Talmai fată, cel care, Peste Gheșur, este mai mare. Fiul Haghitei se vădea Că s-a născut al patrulea. Adonia, el s-a chemat.