Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 13:19 - Biblia în versuri 2014

19 Cenușă-n cap, și-a presărat Și straiul și l-a sfâșiat. Țipând, a alergat apoi, La al său frate, înapoi.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 Tamar și-a presărat cenușă pe cap, și-a sfâșiat tunica decorată pe care o purta, și-a pus mâinile pe cap și a plecat țipând.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 După ce a fost alungată (din casa lui Amnon), ea și-a presărat cenușă pe cap, și-a rupt roba decorată pe care o purta, și-a pus mâinile pe cap și a plecat țipând.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Tamár și-a presărat praf pe cap și și-a sfâșiat haina cu mâneci lungi pe care o avea. Și-a pus mâna pe cap și mergea țipând.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Tamar și-a presărat cenușă pe cap și și-a sfâșiat haina pestriță; a pus mâna în cap și a plecat țipând.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

19 Și Tamar și‐a pus cenușă pe cap și a sfâșiat cămașa cea pestriță cu care era îmbrăcată și și‐a pus mâna pe cap și a mers pe calea sa, strigând tare și mergând.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 13:19
10 Mawu Ofanana  

Ruben, la groapă, a venit, Dar Iosif n-a fost de găsit. Atunci, haina și-a sfâșiat,


David, mâhnit, și-a sfâșiat Straiul, iar cei ce s-au aflat Atunci, alăturea de el, Îndată au făcut la fel.


Când iată că a apărut Un om, care s-a dovedit Cum că pe Saul l-a-nsoțit. Țărână-n cap și-a presărat, Iar straiul și l-a sfâșiat. Până la David, a pătruns, Iar când în față-i a ajuns, Jos, la pământ, s-a aruncat, Pe dată, și s-a închinat.


Când Absalom a observat-o, Îndată a și întrebat-o: „Ce este soro? Nu ți-e bine? S-o fi culcat Amnon, cu tine? Nu mai țipa așa de rău, Ci taci acum, că-i frate-tău!” Ea a tăcut atunci, pe dată, Și a rămas, nemângâiată, În casa lui de-a locuit.


Când Mardoheu a auzit Tot ceea ce s-a poruncit, Haina și-a rupt și s-a-mbrăcat În sac și-apoi și-a presărat Cenușă-n cap. Astfel gătit, El, prin cetate, a pornit Să-și strige-amărăciunea mare, Cu țipete sfâșietoare.


Căci ei nu l-au recunoscut Pe Iov, atunci când l-au văzut. Atât de mult era schimbat, Încât ei s-au înspăimântat. Au plâns apoi, neîntrerupt, Mult timp. Mantalele și-au rupt, Pumni de țărână au zvârlit Spre cer și-apoi s-au tânguit, Văzând cât li-e de apăsat


Simt, scârbă, cum mi s-a făcut De-a mea ființă și voiesc Îndată, să mă pocăiesc În sac, cenușă și țărână Căci mi-am văzut întreaga vină.”


Cu mâinile pe cap, apoi – De-acolo – o să ieșiți voi, Căci Domnu-i leapădă pe cei În cari vă-ncredeți, iar cu ei Nu veți putea să izbutiți, În ceea ce voi vă doriți.”


Când Iosua a auzit, De-nfrângerea ce-a suferit Poporul său, și-a sfâșiat Haina și-apoi s-a aruncat, Jos, în țărână, și-a zăcut Până când seară s-a făcut – Acolo-n fața Domnului – Șezând lângă chivotul Lui. Bătrânii toți, din Israel, Au fost alăturea de el, Și-n cap, țărână, și-au turnat.


Un om, din Beniamin, s-a dus La Silo, veste, de-a adus. El, hainele, și-a sfâșiat, Țărână-n creștet și-a turnat Și către Silo a pornit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa