Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 11:1 - Biblia în versuri 2014

1 În anul următor, apoi – Pe vremea când, pentru război, Toți împărații își strângeau Oștirea și se pregăteau – Ioab, cu toată oastea lui, Din țara Israelului, A fost trimis să cucerească Și-n urmă-apoi să pustiască Întreg ținutul cel pe care Poporul lui Amon îl are. El, de la David, a primit Poruncă de-a fi-ncercuit Cetatea Raba. Imediat, Ioab, la luptă, a plecat, În timp ce David a rămas Singur acasă-n acel ceas. El, la Ierusalim, ședea Și de acolo cârmuia.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 La începutul anului, pe vremea când ieșeau regii la luptă, David l-a trimis la război pe Ioab, împreună cu slujitorii săi și cu tot Israelul. Ei i-au distrus pe fiii lui Amon și au asediat Raba. David însă rămăsese la Ierusalim.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 La începutul anului, atunci când regii plecau la război, David l-a trimis pe Ioab să participe la acele conflicte împreună cu slujitorii lui și cu întreaga armată a lui Israel. Ei i-au distrus pe amoniți și au asediat Raba. Dar David rămăsese la Ierusalim.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 La începutul anului, când ieșeau regii [la luptă], Davíd i-a trimis pe Ióab și pe slujitorii săi care erau cu el, i-au prădat pe fiii lui Amón și au asediat [cetatea] Rabá. Davíd însă locuia la Ierusalím.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 În anul următor, pe vremea când porneau împărații la război, David a trimis pe Ioab, cu slujitorii lui și tot Israelul, să pustiască țara lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și a fost așa: la întoarcerea anului, pe vremea când ies împărații la luptă, David a trimis pe Ioab și pe robii săi cu el și tot Israelul și au prăpădit pe copiii lui Amon și au împresurat Raba. Iar David a rămas la Ierusalim.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 11:1
15 Mawu Ofanana  

Oștirea Amoniților, Din depărtare, a văzut Tot ceea ce s-a petrecut, Fugind apoi, înspăimântată, De Abișai și a lui ceată. Toți, în cetate, au pătruns, Unde, în urmă, s-au ascuns. Apoi Ioab – și-ai săi – porniră Și la Ierusalim, veniră.


Prorocul Domnului s-a dus, În fața lui Ahab, și-a spus: „Te întărește și veghează! Du-te apoi, și cercetează Țara, iar când vei fi văzut Totul, vei ști ce-i de făcut; Căci Ben-Hadad, anul viitor, Va ataca al tău popor.”


În anul următor apoi, El a pornit un nou război, Cu al lui Israel popor. Oștirea Sirienilor, Lângă Afec, s-a așezat.


În anul următor apoi – Pe vremea când, pentru război, Toți împărații își strângeau Oștirea și se pregăteau – Ioab, cu toată oastea lui, Din țara Israelului A fost trimis să cucerească Și-n urmă-apoi, să pustiască Întreg ținutul cel pe care Poporul lui Amon îl are. El, de la David, a primit Poruncă de-a fi-ncercuit Cetatea Raba. Imediat, Ioab, la luptă, a plecat, În timp ce David a rămas Singur acasă-n acel ceas. El la Ierusalim ședea Și de acolo cârmuia. Ioab, Raba, a-ncercuit-o Și-n urmă el a nimicit-o.


Tot Nebucadențar ședea La Babilon și-mpărățea. În anul următor, apoi, S-a pregătit pentru război Și către Iuda a plecat. Pe Ioiachin, rob l-a luat Și-a strâns uneltele pe care Casa lui Dumnezeu le are. Pe toate-n care, el le-a pus Și-apoi la Babilon le-a dus, Iar peste Iuda l-a lăsat Pe Zedechia, împărat, Căci Zedechia e cel care, Pe Ioiachin, drept frate-l are.


Dar cine e acela care Mă va lua pe mine, oare, Să văd cetatea întărită, Cu ziduri ‘nalte-mprejmuită? Dar cine e acela care, Către Edom, mă duce oare?


Iubirii, urii, pe pământ, O vreme doar le e lăsată. Război și pace, destinată O vreme au, spre-a lor lucrare.


Tocmai de-aceea, Domnul spune: „Vin zile când o să răsune, În contra Rabei – cea pe care, Poporul lui Amon o are – Puternic strigăt de război. Raba ajunge-va apoi, Morman de pietre dărâmate Și vor fi arse-ale ei sate. Atuncea o să reușească Israelul să-i izgonească Pe cei care l-au alungat, Căci Domnu-i Cel ce-a cuvântat.”


„Hesbonule, gemi îngrozit, Căci Aiul este pustiit! Strigați voi, ale Rabei fiice, Iar al vost’ glas să se ridice Spre-naltul cerului! Strigați Și-n saci numai, să vă-mbrăcați! Bociți-vă, adânc oftând, Pe lângă ziduri alergând! Căci Malcom a ajuns să fie, Cu toți ai lui, dus în robie: Cu preoți și cu toți cei cari Sunt căpitanii lui cei mari!


Un drum pe care îl croiești, În așa fel să îl gândești, Ca sabia s-o poți abate Până la Raba, în cetate, Până la fiii cei pe care Amon, urmași, în lume-i are. La celălalt să te gândești Și-n așa fel să îl croiești, Încât când vine sabia, Să poată a ajunge ea Pân’ la cetatea întărită Care-i, Ierusalim, numită. Astă cetate îngâmfată, În Iuda, este așezată.


De-aceea, foc o să se lase Din cer, peste-ale Rabei case Și mistuite vor fi toate Paletele în ea aflate, În mijlocul strigătelor Scoase în ziua luptelor Și-a vijeliilor pe care Ziua furtunii doar le are.


Chiar Domnul Se va arăta, În acea zi și va lupta – Atunci – în fața tuturor Popoarelor neamurilor, Cum a luptat – precum se știe – În ziua cea de bătălie.


(Doar Og, cel care-nscăunat Fosta-n Basan, ca împărat, A mai rămas, dintr-un popor – Din cel al Refaimiților. Patul pe care l-a avut Acesta, e, din fier, făcut Și-acum, la Raba, se găsește – Cetate-n care stăpânește Poporul lui Amon. Socoți, Lungimea lui, la nouă coți, Iar patru e lățimea lui, Și-i după cotul omului.)”


Când domnitorii cei pa care Neamul de Filisteni îi are Ieșeau în fruntea oștilor, David mergea-mpotriva lor Și-ntotdeauna izbutea Mai mari izbânzi de a avea, Decât ale-mpăratului Precum și ale oștii lui. David, astfel, a reușit S-ajungă-a fi foarte vestit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa