2 Samuel 1:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ David, atunci, l-a întrebat: „Nu ți-a fost frică să îți pui Mâna, pe unsul Domnului, Ca să-l omori? Cum ai putut, Așa ceva, să fi făcut?”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁴ Atunci David i-a zis: ‒ Cum de nu te-ai temut să-ți ridici mâna ca să-l dobori pe unsul Domnului?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ Atunci David i-a zis: „Cum ai avut curajul să acționezi împotriva celui care este unsul lui Iahve și nu ți-a fost frică să îl omori?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Davíd i-a zis: „Cum, nu ți-a fost frică să-ți întinzi mâna să-l ucizi pe unsul Domnului?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ David i-a zis: „Cum nu ți-a fost frică să pui mâna pe unsul Domnului și să-l omori?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ Și David i‐a zis: Cum nu te‐ai temut să‐ți întinzi mâna ca să omori pe unsul Domnului?

2 Samuel 1:14 Mawu Ofanana

Psalmi 105:15

„Să nu se-atingă nimenea, De unșii mei! De-asemenea, Să nu v-atingeți de acei Cari se vădesc proroci ai Mei!”, Spusese Domnul, celor cari, În țară, se vădeau mai mari.

Plângerile 4:20

Acela ce ne-a fost suflare A vieții – unsul cel pe care Îl avea Domnul – înadins, În gropile lor a fost prins. Prins a ajuns să fie el, Cu toate că ziceam astfel: „La umbră, sub ale lui ramuri, O să trăim noi, printre neamuri.”

Numeri 12:8

De-aceea, lui, Eu îi vorbesc, Gură la gură, când doresc. El vede chipul Domnului, Pentru că Mă descopăr lui Prin lucruri simple de-nțeles, Căci el este al Meu ales. Și-atunci vă-ntreb: cum ați putut, Și oare cum nu v-ați temut Ca împotrivă-i să-ndrăzniți – Când rob Îmi este – să vorbiți?!”

2 Petru 2:10

Și, mai cu seamă, pe cei care, Împinși de pofta lor cea mare Și necurată, dovedesc Că trupul altuia poftesc, Disprețuind, prin a lor fire, Tot ce se cheamă stăpânire. Ca niște îndrăzneți aflați – Ca niște încăpățânați – Fără vreo teamă, dovedesc Că, tot mereu, disprețuiesc Dregătoriile, pe când,

1 Samuel 10:1

Într-o sticluță, Samuel Avut-a untdelemn. Astfel, De Saul s-a apropiat Și pe-al său cap l-a revărsat. Apoi l-a sărutat și-a spus: „Nu te-a uns Domnul, spre-a fi pus Drept căpetenie astfel, Peste întregul Israel, Peste poporul Domnului Cari este moștenirea Lui?

1 Samuel 12:3

Acum, la mine, să priviți Și-n contră-mi să mărturisiți, Aici, în fața Domnului, Precum și-n fața unsului Care-i al Său: cui i-am luat Boul, măgarul său, vreodat’? S-a întâmplat oare, cumva, Ca să apăs pe cineva? Pe cine am năpăstuit? Sau, de la cine am primit Mită, să-nchid ochii apoi? Mărturisiți – acuma – voi, Căci vreau ca să înapoiez Tot ceea ce vă datorez!”

1 Samuel 24:11

La straiul tău, te rog, privește. Un colț, din haină, îți lipsește, Iar acel colț – ia seama bine – Uite-l, în mână e, la mine! Ți l-am tăiat, pe când dormeai. În mâna mea, tu te aflai, Iar eu, ușor, aș fi putut, Să te omor, însă n-am vrut. Deci după cele întâmplate, Vei ști că nici o răutate – Și nici o răzvrătire – n-are, Față de tine-a mea purtare. Totuși, tu – curse – îmi întinzi, Neîncetat, ca să mă prinzi, Să îmi iei viața, negreșit.

1 Samuel 24:6

Iar celor ce l-au însoțit, În felu-acesta, le-a vorbit: „Să mă ferească Dumnezeu, Să-i fac vreun rău, domnului meu! Asupra împăratului Cari este unsul Domnului, Eu – mâna – n-am să mi-o ridic Să-i fac vreun rău, oricât de mic!”

1 Samuel 24:7

Prin felu-n care a vorbit David – pe-ai săi – i-a stăpânit Și nimeni nu a încercat Să îl omoare pe-mpărat. Când zorii zilei au venit, Saul, la drum, iar a pornit

1 Samuel 26:11

Ferească Domnul, de-așa rău! N-am să m-ating, de unsul Său, Căci Domnu-l pierde, sau îl scapă! Ia doar ulciorul pentru apă, Și sulița-mpăratului Care-i la căpătâiul lui Și-apoi, în grabă, să plecăm, Ca la ai noști’ să ne-nturnăm!”

1 Samuel 26:9

David i-a zis, lui Abișai: „Să nu-l omori, căci voie n-ai! El este unsul Domnului! Cine va fi-mpotriva lui? Cine e cel ce l-a lovit, Fără să fie pedepsit?

1 Samuel 31:4

Saul a zis, omului său, Cel care armele-i ducea: „Scoate, îndată, sabia Și-omoară-mă! Fă cum am zis, Căci nu vreau ca să fiu ucis, De-ai mei vrăjmași – aici, aflați – Cari, împrejur, nu sunt tăiați! Nu vreau să vină orișicine, Ca să își bată joc, de mine!” Cel care armele-i ducea, N-a vrut să scoată sabia, Pentru că omul s-a temut. Saul, atunci când a văzut Că nu-l ascultă, a luat Sabia și s-a aruncat, Îndată-n ea, și a murit.