Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Petru 3:2 - Biblia în versuri 2014

2 Să vă puteți aduce-aminte, De ceea ce, mai dinainte, Prin toți prorocii s-a vestit, De ceea ce a poruncit Al nost’ Domn și Mântuitor, Prin gura apostolilor, Pe care îi aveți cu voi.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 ca să vă amintiți de cuvintele spuse mai înainte de sfinții profeți și de porunca Domnului și Mântuitorului, dată prin apostolii voștri.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Și mai doresc să vă amintiți de lucrurile prevestite de profeți și de porunca Stăpânului și Salvatorului nostru care v-a fost transmisă prin apostoli.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Aduceți-vă aminte de cuvintele prezise de sfinții profeți și de porunca Domnului și Mântuitorului dată prin apostolii voștri!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 şi să vă amintesc cuvintele spuse mai dinainte de sfinţii profeţi şi porunca Domnului şi Mântuitorului dată prin apostolii voştri.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 ca să vă fac să vă aduceți aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinții proroci și de porunca Domnului și Mântuitorului nostru, dată prin apostolii voștri.

Onani mutuwo Koperani




2 Petru 3:2
20 Mawu Ofanana  

Așa precum El ne-a vestit, Prin sfinții Săi ce-au prorocit, Din vremea veche – mântuire


A început de-a povestit, De prin Scripturi, și-a tălmăcit – Chiar de la Moise începând Și până la proroci mergând – Tot ce se referea la El.


Apoi, El, ucenicilor, Le-a zis: „Iată ce vă spuneam, Pe când – cu voi – Eu mai eram: Căci ceea ce prin Psalmi s-a scris, Ceea ce-n Lege, Moise-a zis, Tot ce proroci-au prorocit De Mine, trebuie-mplinit.”


De El, prorocii ne vorbesc, Iar cei cari cred în El, găsesc, Prin al Său Nume, îndurare Și, astfel, dobândesc iertare, Pentru păcatul săvârșit.”


I-au hotărât o zi, în care, La el, mai mulți frați au venit, Și-atuncea, Pavel le-a vestit Cuvântul Domnului; le-a dat Multe dovezi, și-a căutat Și prin proroci, să demonstreze, Prin Lege să-i încredințeze, De lucrurile cari s-au spus Pe seama Domnului Iisus.


Dar, Dumnezeu a împlinit, Ceea ce, prin proroci, promise – Mai înainte – când vestise Cum că Hristos o să sosească Și are ca să pătimească.


De ceruri – trebuie să fie Până atunci când va să vie Acele vremi de așezare A lucrurilor, despre care, Din timpurile vechi, mereu, Ne tot vorbește Dumnezeu, Prin veacuri, prin acele voci, Din gura sfinților proroci.


De-asemenea, doresc, dragi frați, Ca sarcina să vi-o purtați, Unii la alții, căci să știți, Că-n felu-acesta, împliniți, Neîncetat, legea pe care, Domnul Iisus Hristos o are.


Pentru că voi ați fost găsiți, Pe temelie-a fi, zidiți. Ea, prin apostoli, e vestită Și, prin proroci, e întărită, Iar piatra ‘ceea minunată – Care se află așezată În capul unghiului, chiar sus – E Domnul nost’, Hristos Iisus.


Închisă doar, a fost ținută, Făr’ a se face cunoscută Copiilor oamenilor, În curgerea vremurilor Care-au trecut, în felu-n care Această taină-acum apare, Prin Duhul, dat doar sfinților Apostoli și prorocilor, Cari sunt ai lui Iisus Hristos.


Tu să păzești, neîncetat, Porunca, fără de prihană, Sau vină, ori vreo meteahană, Până atuncea, când, de sus, Va reveni Domnul Iisus –


Era mai bine, pentru ei – Deci pentru oamenii acei – Să fi rămas cum s-au născut, Fără ca să fi cunoscut Calea neprihănirii dar, Decât să se întoarcă iar – După ce cale-au cunoscut-o – La starea care au avut-o, Fiind, în ăst fel, lepădată Porunca sfântă, ce-a fost dată.


Vă-ndemn, să credeți, fiecare, Că-ndelungata Lui răbdare E mântuire, precum spune – După a lui înțelepciune – Fratele Pavel, cari v-a scris.


Scrisorile ce le-a trimis Fratele Pavel, vă vorbesc, De-aceste lucruri. Eu găsesc Că, în epistolele-acele, Sunt și unele lucruri grele, Pentru-nțeles. Cei care sânt Mai nestatornici – duși de vânt – Și-asemenea, neștiutori, Vor încerca, de multe ori, A le răstălmăci, cum fac, Cu tot ce nu le e pe plac, De prin Scripturi; iar toate-aceste, Înspre a lor pieire, este.


Noi, însă, suntem, fiecare, Din Dumnezeu. Deci tot mereu, Cei care sunt din Dumnezeu, Au să ne-asculte. Să știți bine, Că nu ne-ascultă orișicine. Aceia care, pe pământ, Nu sunt ai Tatălui Cel Sfânt, N-au să ne-asculte. În ăst fel, Cunoaștem duhul cel mișel, Al rătăcirii și-al celui Care-i al adevărului.


Dar prea iubiților frați, voi Să v-amintiți tot ce au spus Cei care, Domnului Iisus, I-au fost apostoli. Astfel, ei V-au spus, de oamenii acei.


Atunci, în mare grabă – eu – Jos, la pământ, m-am aruncat, Vrând, lui, să mă închin, îndat’. Dar el mi-a zis: „Să te ferești, Așa ceva, să făptuiești! Un lucru vreau, să îl știi bine: Și eu sunt slujitor, ca tine – Ca ai tăi frați – și ne-ndoios, Țin mărturia lui Hristos. Lui Dumnezeu, necontenit, Să te închini tu, negreșit! (Căci duh este – de prorocire – A lui Iisus mărturisire.)”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa