2 Petru 1:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Când, din belșug, veți avea voi, Aceste lucruri, ele-apoi N-au să vă lase ca să fiți Leneși, sau să vă dovediți Neroditori dar, cu privință La o deplină cunoștință A Domnului Hristos Iisus.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ Căci, dacă aceste lucruri sunt într-adevăr ale voastre și abundă printre voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Dacă voi veți avea aceste lucruri din abundență, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși și nici fără bune rezultate privind completa cunoaștere a Stăpânului nostru Isus Cristos.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Într-adevăr, dacă aceste lucruri sunt în voi și se dezvoltă, nu veți rămâne inactivi și fără rod în cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁸ Într-adevăr, dacă aveţi din belşug aceste lucruri, ele nu vă lasă să fiţi leneşi sau neroditori în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ceea ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos.

2 Petru 1:8 Mawu Ofanana

Proverbe 19:15

Lenea-i ținutul somnului În care este cufundat Cel cari, trândav, s-a arătat, Iar sufletul care e moale, Cu greu, din somn, o să se scoale, Și foamea o să-l chinuiască.

Matei 13:22

Bobul din spini e potrivit Cu omul care-a auzit Cuvântul, însă n-a luat Seama, lăsându-L înecat În visele averii lui Și-a-ngrijorării veacului.

Matei 20:3

Cu lucrătorii. A ieșit Și pe la trei, de s-a uitat Prin târg. Atunci, a observat Alți lucrători, degeaba stând.

Matei 20:6

A mai ieșit, de-asemenea, La unsprezece. S-a plimbat, Și lucrători, a mai aflat; „Voi nu lucrați?” – el le-a vorbit.

Matei 25:26

„Rob leneș și viclean și rău!” – I-a spus stăpânul, supărat – „Că secer și n-am semănat, Strâng făr’ să vântur, ai știut! Dar dacă spui că te-ai temut, Atunci, de ce n-ai înmulțit Banul, pe care l-ai primit!?

Ioan 15:2

El taie orișice mlădiță, Neroditoare, de pe viță. Însă, mlădița ce rodește, Tatăl, mereu, o curățește, Ca să rodească, ne-ncetat.

Ioan 17:3

Și ce-i veșnica viață? Iată: Este-a Te ști pe Tine, Tată, Precum și pe Hristos Iisus, Cari, la porunca Ta, S-a dus,

Ioan 5:42

Voi nu aveți, precum văd Eu, Iubire, pentru Dumnezeu.

Romani 12:11

În sârguință, dovediți Că, fără preget, a fi, știți. De râvnă, plini, să fiți, mereu, În duh, slujind lui Dumnezeu.

1 Corinteni 15:58

De-aceea, vă îndemn, dragi frați, Ca, neclintiți și tari, să stați; În lucrul Domnului, apoi, Necontenit, sporiți dar, voi, Pentru că astă osteneală Nu-i în zadar, fără-ndoială.”

2 Corinteni 13:5

Voi, singuri, să vă încercați, Dacă-n credință vă aflați. Iată, vă-ndemn, acuma, eu, Ca să vă cercetați, mereu. Nu recunoașteți, oare-apoi, Cum că Hristos este în voi? Afar’ de faptu-n cari – dragi frați – Acum, ajuns-ați lepădați.

2 Corinteni 8:2

Peste acestea au trecut Multe necazuri, și-am văzut Precum că toate fost-au mari. Ele, în schimb, s-au ținut tari, Și-atunci, din marea bucurie Și lucia lor sărăcie, Belșug de dărnicie-apare.

2 Corinteni 8:7

Așa precum o dovediți, Că știți, în toate, să sporiți – Și în cuvânt și în credință, În râvnă și în cunoștință – Și în iubire, pentru noi, Cătați ca să sporiți apoi, Și-n binefacerea pe care, O facem, spre-ntrajutorare.

2 Corinteni 9:14

Ei au să vă iubească-apoi, Și-au să se roage, pentru voi, Spre-a vă spori harul cel mare, Pe care Dumnezeu îl are.

Filipeni 1:9

Necontenit, mă rog apoi, Tatălui nostru, pentru voi, Ca dragostea să vă sporească Și cunoștința să vă crească,

Filipeni 2:5

Gândul acesta, ne-ncetat – Cari în Hristos a fost aflat, Să îl aveți, în voi, mereu.

Filipeni 3:8

Ba și acum, când le privesc, Tot pierdere, le socotesc, Față de-un preț nespus de mare, Pe cari cunoașterea îl are, A Domnului meu Cel de Sus, Cari este chiar Hristos Iisus. Doar pentru El, pierdut-am toate Și am ajuns a le socoate, Drept un nimic, drept un gunoi, Să pot a-L câștiga apoi, Chiar pe Hristos și, negreșit,

Coloseni 1:10

Ca astfel, să găsiți o cale, Prin care-n chip vrednic, dragi frați, De Domnul, voi să vă purtați Și-n orișice lucru, să știți, Mereu, plăcuți, ca să Îi fiți. Deci, fiecare să adune, Roade, numai în fapte bune, Și-apoi – în a lui Dumnezeu Cunoaștere, sporind mereu –

Coloseni 2:7

Și înrădăcinați astfel, Să fiți voi, în Hristos, zidiți Și prin credință, întăriți, După învățătura care A căpătat-o fiecare, Sporind în ea apoi, mereu, Cu mulțumiri, lui Dumnezeu.

Coloseni 3:16

Cuvântul lui Hristos apoi, Cu toată-nțelepciunea-n voi, Vreau, din belșug, să se găsească, Și-n inimi, să vă locuiască. Necontenit, vă întăriți Și, între voi, vă sfătuiți Cu psalmi și cu cântări cerești – De laudă – duhovnicești, Cu mulțumiri, cântând, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu.

1 Tesaloniceni 3:12

În dragostea ce-o arătați, Unii la alții – iubiți frați – Îl rog pe Dumnezeul meu, Să facă să sporiți mereu,

1 Tesaloniceni 4:1

„Încolo, sunteți învățați, Cum trebuie să vă purtați, Pentru a fi plăcuți, mereu, De către-al nostru Dumnezeu. Așa să faceți – vă rugăm – Și, totodată, vă-ndemnăm În Sfântul Nume-al lui Iisus, Cu o dorință de nespus, Ca în astă privință-apoi, Necontenit, să creșteți voi.

2 Tesaloniceni 1:3

Noi trebuie ca, tot mereu, Să-I mulțumim lui Dumnezeu Pentru că, iată, am văzut Cum că credința va crescut Și-asemeni, dragostea frățească Ajuns-a, mult, să se sporească.

1 Timotei 5:13

Să știi că ele – totodată – Fără vreo treabă, o să bată, Mereu, la ușa caselor, Căci asta e plăcerea lor. Nu numai leneșe sunt ele, Însă femeile acele, Limbute sunt, iscoditoare Și-apoi, mereu, clevetitoare, Vorbind ce n-ar fi trebuit, Nicicând, ca să se fi rostit.

Titus 3:14

Doresc dar, ca ai noștri frați, Să se arate învățați, Primii a fi, în fapte bune. De-aceea, vreau a li se spune, Să nu mai stea neroditori; Să fie dar, folositori, Atunci când grabnice nevoi Se vor abate peste voi.

Filimon 1:6

Îl rog pe bunul Dumnezeu, Ca părtășia la credință, Să ți-o areți, cu sârguință, Prin fapte, ca – fără-ndoială – Să iasă astfel, la iveală, Tot binele-n Hristos apoi, Care se face, printre noi.

Evrei 6:12

Încât, să nu vă leneviți, Nicicând apoi, ci să pășiți Pe urmele acelea care, Doar prin credință și răbdare, Vă vor aduce-apoi, putința, De-a moșteni făgăduința.

2 Petru 1:2

Harul și pacea să vă fie, În vremile ce au să vie, Sporite, prin cunoașterea Lui Dumnezeu și-asemenea, Prin cea a lui Hristos Iisus, Al nostru Domn, din cer, de sus!

2 Petru 1:3

Puterea Lui, dumnezeiască, Putut-a să ne dăruiască Totul – în ceea ce privea Viața și-apoi, evlavia – Doar prin cunoașterea Celui Cari, prin puterea slavei Lui, La El, acuma, ne-a chemat

2 Petru 2:20

Și este foarte-adevărat, Că toți cei care au scăpat De-ntinăciunea lumii lor, Atunci când, pe Mântuitor – Pe Domnul nost’, Hristos Iisus, L-au cunoscut – și-apoi s-au dus, Iarăși, de unde au venit – În lume – și s-au poticnit Iar, în întinăciunea ei, Fiind robiți oameni-acei, Acuma, vor avea o stare, Mai rea decât acea pe care, Ei au avut-o – țineți minte! – Fiind, în lume, mai ‘nainte.

2 Petru 3:18

Ci vreau să creșteți, ne-ncetat, În harul care v-a fost dat, În cunoștința Domnului Și a Mântuitorului Pe cari L-avem, în ceruri, sus, Adică în Hristos Iisus. În încheiere, am dorit Ca Domnul să fie slăvit, Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor. Amin.”