Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Ioan 1:9 - Biblia în versuri 2014

9 Oricine înainte-o ia – Adică nu va rămânea În ce-a-nvățat și-a dobândit, De la Hristos – e dovedit Că nu-L are pe Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Cristos nu Îl are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învățătura aceasta Îl are și pe Tatăl, și pe Fiul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Cine nu rămâne fundamentat pe învățătura lui Cristos ci trece dincolo de limitele ei, nu Îl are pe Dumnezeu. Dar cine rămâne în limitele acestei învățături, Îl are pe Tatăl și pe Fiul.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Oricine trece peste [acestea] și nu rămâne în învățătura lui Cristos nu-l are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătură îi are și pe Tatăl și pe Fiul.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

9 Oricine nu rămâne în învăţătura lui Hristos şi se îndepărtează de ea, nu-L are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învăţătura lui Hristos, acela îi are şi pe Tatăl şi pe Fiul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura aceasta are pe Tatăl și pe Fiul.

Onani mutuwo Koperani




2 Ioan 1:9
15 Mawu Ofanana  

Toate-Mi sunt date Mie. Eu Le am, dar, de la Tatăl Meu. Fiul, deplin, nu-i cunoscut Decât de Tatăl; și știut E Tatăl, doar de Fiul Lui Și încă de acela cui, Fiul, să Îl arate, are.


În mâini, doar Mie, mi-au fost date, De Tatăl, lucrurile toate! Fiul, de Tată-i cunoscut; Iar Tatăl e – de Fiu – știut Și de acel față de care Fiul arată îndurare Iar astfel, Tatăl, negreșit, Are a-i fi descoperit.”


L-a privit blând și-apoi a spus, Pe înțelesul lor, pe față: „Cale și adevăr și viață, Sunt Eu! Și nimenea nu vine, La Tatăl Meu, decât prin Mine!


Cel cari, din Mine, a plecat, Afară fi-va aruncat, Ca o mlădiță oarecare, Bună de foc, neroditoare. Aste mlădițes-s adunate Și pradă focului sunt date.


Pentru ca toți să Îl cinstească, Pe Fiu, și să Îl prețuiască, Precum, pe Tatăl, Îl cinstesc. Cei cari, pe Fiu, nu-L prețuiesc, Îl necinstesc – v-o spun deschis – Pe Tatăl, care L-a trimis.


Iisus, atunci când a văzut, Chiar și Iudei, că L-au crezut, A zis, referitor la ei: „Voi fi-veți ucenicii Mei, Doar dacă, în cuvântul Meu, O să rămâneți, tot mereu.


Pe-apostoli, ei îi ascultau Și, împreună, stăruiau În dreapta lor învățătură Și în frățeasca legătură. Tot împreună se aflau Și-atunci când pâinile frângeau, Obișnuind să se adune, Spre-a se uni, în rugăciune.


Cuvântul lui Hristos apoi, Cu toată-nțelepciunea-n voi, Vreau, din belșug, să se găsească, Și-n inimi, să vă locuiască. Necontenit, vă întăriți Și, între voi, vă sfătuiți Cu psalmi și cu cântări cerești – De laudă – duhovnicești, Cu mulțumiri, cântând, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu.


Să nu fure, ci ei să știe, Dovadă de credincioșie Desăvârșită, ca să dea, Pentru că astfel, vor putea, Cinste a-I da, lui Dumnezeu – Mântuitorul nost’, mereu – Precum și-nvățăturii Lui,


Căci ne-am făcut – neîndoios – Părtași ai lui Iisus Hristos, Dacă păstrăm pân’ la sfârșit, Al nostru crez, nezguduit – Încrederea ce am avut, În inimi, de la început.


„Deci, să renunțe fiecare, La adevărurile care Hristos, al nostru, le-a avut, În vremurile de-nceput, Și să înaintăm apoi, Către desăvârșire, noi, Fără a fi nevoie dar, Să punem temelie iar, La pocăința, de acele Fapte ce, moarte, au fost ele, A crezului în Dumnezeu,


Deci ce-am văzut și-am auzit, Și vouă v-am împărtășit, Ca astfel, să puteți și voi În părtășie-a fi, cu noi. Toată această părtășie, Cu Tatăl, trebuie să fie Și cu al Său Fiu – cum am spus – Cu Domnul nost’, Hristos Iisus.


Încă ceva, și am trimis Bisericii; dar am văzut Că Diotref nici nu a vrut A ști de noi, căci el voia, Întâietate, a avea, Între ei toți. Dar când sosesc,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa