Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Timotei 1:4 - Biblia în versuri 2014

4 Să nu se țină de fantasme, Să termine cu-ale lor basme Și cu-nșirări, fără sfârșit, De neamuri, căci au zămislit Certuri – așa cum am văzut – Fără, în schimb, să fi făcut Ca prin credință, tot mereu, Ăst lucru al lui Dumnezeu, Să-nainteze, negreșit. Oameni-aceștia s-au vădit Că tot așa fac și acum, Înaintând pe-al vieții drum.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 și să nu dea atenție miturilor și nesfârșitelor genealogii, care încurajează mai degrabă la speculații nefolositoare, decât la lucrarea lui Dumnezeu prin credință.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 și să înceteze discuțiile bazate pe mituri sau pe interminabilele liste cu genealogii. Ele nu ajută la progresul planului lui Dumnezeu care se realizează prin credință, ci încurajează speculații care produc controverse.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 și nici să nu se ocupe cu mituri și genealogii fără capăt! Acestea aduc mai degrabă controverse decât [slujesc] planul lui Dumnezeu în credință.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 şi să nu dea atenţie miturilor şi genealogiilor care nu se mai sfârşesc. Acestea aduc mai degrabă certuri decât lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu care se înfăptuieşte prin credinţă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 și să nu se țină de basme și de înșirări de neamuri fără sfârșit, care dau naștere mai mult la certuri de vorbe decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credință, așa fac și acum.

Onani mutuwo Koperani




1 Timotei 1:4
19 Mawu Ofanana  

„Lauda noastră este dată, De mărturia arătată, De-al nostru cuget, ne-ncetat, Pentru că-n lume, ne-am purtat – Și mai ales, față de voi – Cu o sfințenie care-apoi, Vine din inimi ce-s curate Și cari, de Dumnezeu, sunt date, Pentru că nu ne-am bizuit Pe-nțelepciunea ce-a venit Din lume, ci pe harul care, Al nostru Dumnezeu îl are.


(Măcar de ați fi auzit, De faptul că am dobândit Acea isprăvnicie – eu – A harului lui Dumnezeu, Care-mi fusese arătată Și cari, față de voi, mi-e dată.


Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”


De basmele cele lumești Și de poveștile băbești, La depărtare să te ții. Necontenit, apoi, să știi Ca să te porți evlavios,


Iar tu, om al lui Dumnezeu, Fugi de acest lucru, mereu, Și caută neprihănire, Evlavie și cu iubire, Blândețe și-o credință mare, Încununată de răbdare.


Tu, Timotei, neîncetat, Vreau să păzești ce ți s-a dat. Necontenit, să te ferești De flăcări, care sunt lumești, De-mpotrivirile pe care Știința unora le are – Chiar dacă ea, acuma, iată, E, pe nedrept, astfel, chemată.


Să le-amintești, necontenit, Aceste lucruri – negreșit – Și-apoi, față de Dumnezeu, Fierbinte, să îi rogi, mereu, Să fie cu luare-aminte, Iar certurile de cuvinte Să le evite, ne-ndoios, Căci nu aduc nici un folos, Ci spre pieire-i va purta, Pe cei ce le vor asculta.


Ascultă dar, îndemnul meu: Tu trebuie să fugi, mereu, De toate poftele pe care, Al tinereții timp, le are; Să urmărești neprihănirea, Credința, pacea și iubirea, Cu toți acei cari, fără teamă, Pe-al nostru Domn, mereu Îl cheamă, Din a lor inimă curată.


Apoi, de fiecare dată, Ferește-te – doresc a-ți spune – De întrebările nebune, Căci știi că certuri zămislesc, În jurul lor, și învrăjbesc.


Ei, de la adevăr, apoi, Își vor întoarce, înapoi, Urechile, fiind dorite Istoriile-nchipuite.


„Pavel, rob al lui Dumnezeu Și-apostol, în Hristos, mereu, Așa cum este potrivit Cu cei care s-au dovedit Că au credința arătată De Dumnezeu – credință dată Celor ce sunt aleși ai Lui Și au, a adevărului Știință, ce se potrivește Evlaviei, ce se dorește –


Te rog, ca să îi sfătuiești – De orice basme evreiești – A se feri. Spunele-atunci, Să n-asculte nici de porunci, Pe care oamenii le-au dat, Cari, de-adevăr, s-au depărtat.


Doresc de-asemeni, a-ți mai spune Că de-ntrebările nebune, De-a neamurilor înșirare, De toate certurile care Sunt doar la Lege privitoare – Și care-s nefolositoare Și-s în zadar – să te păzești Și, ne-ncetat, să te ferești.


De-nvățături străine – voi – Să nu fiți amăgiți apoi. Căci este bine, întărită De-a vă fi inima, zidită Prin har numai, la fiecare Și nicidecum, prin vreo mâncare. Mâncările nu le-au slujit, Deloc, celor ce le-au păzit.


În adevăr, eu v-am făcut, Vouă, la toți, de cunoscut, Puterea și venirea Lui – Adică cea a Domnului Iisus Hristos – întemeiate Nu pe cuvinte minunate, Pe basmele meșteșugite, Ci doar pe faptele trăite, De noi, cei care am văzut, Tot ceea ce s-a petrecut. Noi am văzut, mărirea Lui,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa