Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Tesaloniceni 1:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Pavel, Silvan și Timotei, Spre prea iubiții frați acei Cari, în Tesalonic, trăiesc Și împreună-alcătuiesc Biserica lui Dumnezeu Și-a lui Iisus Hristos: mereu, Har, să vă deie, îndoit – De multă pace, însoțit – Tatăl, aflat în ceruri, sus, Și Domnul nost’, Hristos Iisus.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Pavel, Silvanus și Timotei, către biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos: Har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Pavel, Silvan și Timotei, ne adresăm comunității creștinilor tesaloniceni care este (inclusă) în Dumnezeu Tatăl și în Stăpânul Isus Cristos: har și pace de la Dumnezeu – care este Tatăl nostru – și de la Stăpânul Isus Cristos.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Paul, Silván și Timotéi către Biserica tesalonicénilor [care este] în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos: har vouă și pace!

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 Pavel, Silvan şi Timotei către Biserica tesalonicenilor, în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Iisus Hristos: har vouă şi pace!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Pavel, Silvan și Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Hristos: Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos.

Onani mutuwo Koperani




1 Tesaloniceni 1:1
30 Mawu Ofanana  

Apostolii îl ascultară, Prezbiterii seama luară Și-apoi, Biserici-au vorbit; Iar, în final, toți au găsit Că trebuie ca să aleagă Pe câțiva inși, care să meargă – Pe lângă Pavel și Barnaba – Să ducă dar, cu toată graba, În Antiohia, de-ndată, Decizia ce-a fost luată. Astfel, din frați, au fost găsiți, Ca fiind cei mai potriviți, Iuda – cel cari s-a mai chemat Barsaba – și a fost urmat De Sila. Acești doi bărbați, Erau de vază, între frați.


Astfel, trimis-am fraților, Pe Iuda și pe Sila, care, Aceleași lucruri, fiecare, Prin viu grai, au să vi le spună.


Pavel, de Sila însoțit – După ce-n grija harului Cel nesfârșit al Domnului, De frați, a fost încredințat – La drum plecă, ne-ntârziat.


Când au văzut ce s-a-ntâmplat, Stăpânii roabei au știut, Că un câștig le-a dispărut. De-aceea, ei au alergat, Pe Pavel, de l-au înhățat – Și-apoi, pe Sila – și i-au dus Până-n piață, și i-au pus, În mâinile fruntașilor.


Pavel și Sila se rugau, La miezul nopții, și-nălțau Cântări de slavă, tot mereu, Spre lauda lui Dumnezeu. Cei care-nchiși, cu ei, erau, În liniște, îi ascultau.


Când temniceru-a auzit Aceste vorbe, a cerut O lumânare și-a văzut Că totu-i precum i s-a spus. Speriat, atuncea, el s-a dus, La Pavel și Sila. Apoi, Îndată-n fața celor doi, Jos, la pământ, s-a aruncat;


Iudei-aceștia i-au primit, Căci inimi mai alese-aveau, Decât cei care se aflau Pe la Tesalonic. Apoi, Ei au primit, de la cei doi, Cuvântul. Râvnă dovedeau, Scripturile, când le citeau, Voind să vadă, lămurit, De-i drept tot ce li s-a vestit.


Când Timotei însă-a sosit Din Macedonia-nsoțit De Sila, Pavel s-a dedat Vestirii doar, și-a arătat Iudeilor, clar, deslușit, Cum că Iisus Cel răstignit Este Hristos. Dar ei râdeau


El l-a trimis, pe Timotei Și pe Erast, să meargă ei ‘Nainte-n Macedonia, El rămânând în Asia,


Îl însoțeau, prin Asia, Sopater – al lui Pir fecior, Din Berea; iar, alături lor, Fu Aristarh și Secund – cel De la Tesalonic; cu el, Gaiu era – cel ce venea Din Derbe. De asemenea, I-a însoțit și Timotei. S-au mai alăturat de ei, Tihic și Trofim, mai apoi – Din Asia, erau cei doi.


Acum dar, vouă, tuturor Celor din Roma, fraților, Chemați pentru ca sfinți să fiți, Fiind de Dumnezeu iubiți, Vă trimit har și pace, eu, De la al nostru Dumnezeu – Tatăl pe care-L avem sus – Și de la Domnul nost’, Iisus!”


Către Biserica pe care, Chiar în Corint, Domnul o are, Către cei care-au fost sortiți Să fie, în Hristos, sfințiți – Chemați, de Dumnezeu, să vie, Ca prin Iisus, sfințiți, să fie – Și către cei cari, ne-ncetat – În orice loc s-ar fi aflat – Caută a chema, anume, Al lui Iisus Hristos Sfânt Nume, Cari Domn ne este tuturor – Nouă și-asemenea, și lor:


„Pavel, chemat spre a fi pus, Apostol, în Hristos Iisus – Precum voit-a Dumnezeu – Și Timotei, fratele meu, Către Biserica pe care, Al nostru Dumnezeu o are Pe al Corintului pământ, Și către sfinții care sânt, Pe-acel meleag îndepărtat, Care, Ahaia, e chemat:


Căci Fiul Tatălui de Sus – Al nostru Domn, Hristos Iisus – Cari fost-a propovăduit, În al vost’ mijloc, negreșit Prin mine și prin Timotei Și prin Silvan deci – dragii mei – N-a fost și „da” și „nu”, vreodat’, Ci El, doar „da”, S-a arătat.


Și frații, care se adună, Aici, cu mine, împreună, Către Bisericile care, Galatia, acum, le are:


Încă, eram necunoscut, Pentru Bisericile care, Domnul Iisus Hristos le are – Și se găseau, în vremea ‘ceea, Împrăștiate, prin Iudeea. Spun că, eram necunoscut, Căci fața, nu mi-au fost văzut.


Pace și har, doresc, mereu, Să vă dea bunul Dumnezeu – Tatăl aflat în ceruri, sus – Și Domnul nost’, Hristos Iisus.


„Pavel și Timotei, pe care, Drept robi, Iisus Hristos îi are – Având alăturea de ei, Episcopi și pe toți acei Care, acum, diaconi sânt – Către întreg poporul sfânt, Pe cari, Hristos l-a câștigat Și este, în Filipi, aflat:


„Pavel, chemat să fie pus Apostol, în Hristos Iisus – Prin voia de la Dumnezeu – Și Timotei – fratele meu –


„Pavel, Silvan și Timotei, Spre prea iubiții frați acei, Cari, în Tesalonic, trăiesc Și împreună-alcătuiesc Biserica lui Dumnezeu Și-a lui Iisus Hristos: mereu


Spre Timotei, cel prea iubit, Copilul meu, adeverit A fi-n credință: îndurare, Pace și har, de la Cel care E Tatăl nostru, Cel de Sus, Și-apoi, de la Hristos Iisus!


Spre Timotei, cel prea iubit, Copilul meu, adeverit A fi-n credință: îndurare, Pace și har, de la Cel care E Tatăl nostru, Cel de Sus, Și-apoi, de la Hristos Iisus.


Să știți, de-asemeni, dragii mei, Că fratelui nost’ – Timotei – Acuma, drumul, i s-a dat, Și este, deci, eliberat. De va veni, curând, la voi, Îl însoțesc și eu apoi, Pentru că, tare mult, doresc, Din nou, ca să vă întâlnesc.


Aceste rânduri, ce le-am scris, Eu, prin Silvan, vi le-am trimis – De care, cred, neîndoios, Că e un frate credincios. V-am scris, ca să vă întăresc Și ca să vă adeveresc Că harul cel adevărat, Pe care Dumnezeu l-a dat, E cel pe care l-ați primit, De care, voi v-ați alipit.


Deci ce-am văzut și-am auzit, Și vouă v-am împărtășit, Ca astfel, să puteți și voi În părtășie-a fi, cu noi. Toată această părtășie, Cu Tatăl, trebuie să fie Și cu al Său Fiu – cum am spus – Cu Domnul nost’, Hristos Iisus.


„Iuda, umilul rob supus, Al Domnului Hristos Iisus – Cel cari, pe Iacov, frate-l are – Către toți cei chemați – pe care, Dumnezeu Tatăl i-a iubit Și i-a vegheat, necontenit, Păstrându-i astfel, ne-ndoios, Pentru al Său Iisus Hristos:


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa