Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 9:6 - Biblia în versuri 2014

6 Sluga-i răspunse-atuncea: „Iată, În fața noastră-n depărtare, Se află o cetate mare. În ea, o să găsim – știu eu – Un om ce-i al lui Dumnezeu. Tot ceea ce omul vorbește, Cu siguranță, se-mplinește. Haidem la el, să-l întrebăm, Să știm ce drum să apucăm.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Dar acesta i-a zis: ‒ Iată! În cetatea aceasta se află un om al lui Dumnezeu, un om respectat; tot ceea ce spune el, sigur se împlinește. Să mergem acolo acum și poate ne va spune pe ce drum să o luăm.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Dar slujitorul i-a zis: „Să știi că în acest oraș există un om al lui Dumnezeu. El este respectat; și tot ce spune el, se confirmă. Să ne ducem acolo acum; și poate ne va spune el pe ce drum să mergem.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 [Slujitorul] i-a zis: „Iată, în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cinstit; tot ce spune el se întâmplă. Acum, să mergem acolo! Poate ne va spune calea pe care trebuie să mergem”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și el i‐a zis: Iată acum este un om al lui Dumnezeu în cetatea aceasta, și el este un om prețuit; tot ce zice el se întâmplă negreșit. Acum să mergem acolo: poate ne va spune calea pe care să mergem.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 9:6
16 Mawu Ofanana  

Azi, la izvor, am poposit Și astfel, eu am glăsuit: „O, Dumnezeu al lui Avram! Izbândă, dacă vrei să am,


Apoi, pe preotul Țadoc, El l-a privit și-a zis: „La loc, Duceți chivotul Domnului. Mă înțelegi? La locul lui, Trebuie iar, să-l așezați Și în cetate-apoi să stați. Pe Ahimaț – iată-l că vine – Pe fiul tău, să-l iei cu tine. Pe fiul lui Abiatar – Pe Ionatan – să-l mai iei dar. Ia-l și pe-Abiatar apoi, Și toți veți merge înapoi, Către cetate. Du-te-n pace, Căci eu – acuma – n-am ce face.


În vremea ‘ceea, a venit Un om al Domnului, sosit Din Iuda, pentru că, pe el Îl trimisese la Betel, Tocmai cuvântul Domnului. În față la altarul lui, Ieroboam atunci ședea, Unde, tămâie, aducea.


Când Elisei a prins de veste De toate lucrurile-aceste, Soli, la-mpăratul a trimis, Prin care în ăst fel a zis: „Spune-mi, de ce te-ai întristat Și straiul ți l-ai sfâșiat? Trimite-l pe Naman, la mine, Căci Sirienii vor ști bine – Prin ce se va-ntâmpla cu el – Că-i un proroc, în Israel.”


Prorocul s-a-ndreptat spre el Și l-a-ntrebat pe omu-acel: „Arată-mi, unde a picat?” Omul, atunci, i-a arătat Locul cu pricina. Apoi, Prorocul s-a întors ‘napoi, Un lemn – în grabă – a tăiat, Pe care-n râu l-a aruncat, Spre locul unde a știut Cum că securea s-a pierdut. Îndată, fierul a ieșit La suprafață și-a plutit, Pe unda apei. Elisei


Cine e cel cărui, mereu, Teamă îi e, de Dumnezeu? Aceluia, Domnu-i arată Calea ce trebuie urmată.


Însă, în fața tuturor, Cuvântul spus de robul Meu, Eu îl voi întări, mereu, Căci ne-ncetat am să-mplinesc Toate câte le prorocesc Acei pe care i-am trimis. Despre Ierusalim, am zis: „Are să fie locuit!” De-asemenea, Eu am vorbit Despre cetățile pe care Iuda-n al său hotar le are: „Ruinele vor fi zidite Și iarăși fi-vor locuite.”


Va trece cerul și pământul, Dar nu va trece-n veci cuvântul Care a fost rostit de Mine! – Al Meu cuvânt, veșnic, va ține.”


Iată dar, binecuvântarea Pe care, toată adunarea Copiilor lui Israel A căpătat-o, de la cel Cari era omul Domnului, ‘Nainte de pieirea lui.


Martori ne sunteți voi, mereu – Și-asemenea, și Dumnezeu – Precum că, de la început, Purtare sfântă, am avut, Dreaptă, fără vreo meteahană, Și fără urmă de prihană.


Pe toți aceștia, iată, vreau Să-i prețuiți mult – fraților – Din pricina lucrării lor. Peste toate aceste-apoi, Trăiți în pace, între voi.


Iar tu, om al lui Dumnezeu, Fugi de acest lucru, mereu, Și caută neprihănire, Evlavie și cu iubire, Blândețe și-o credință mare, Încununată de răbdare.


Un om al Domnului s-a dus, La Eli și așa i-a spus: „Așa vorbește Dumnezeu: „Nu M-am descoperit dar Eu, Pentru a tatălui tău casă, Mai înainte ca să iasă Din a Egiptului robie?


Sluga, din nou, a cuvântat: „Un sfert de siclu, am luat – De-argint – cu mine. Astfel, eu Dau omului lui Dumnezeu, Argintu-acesta, bunăoară.” –


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa