Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 7:9 - Biblia în versuri 2014

9 Atuncea, Samuel s-a dus Și-un miel sugar, el a adus, Să-l dăruiască Domnului, Drept ardere, în fața Lui. Pentru Israel, a strigat La Domnul, cari l-a ascultat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Samuel a luat un miel de lapte și l-a adus întreg ca ardere-de-tot Domnului. Apoi a strigat către Domnul pentru Israel, iar Domnul i-a răspuns.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Samuel a luat un miel care încă era alăptat; și l-a oferit lui Iahve întreg, ca ardere integrală. Apoi a strigat spre Iahve pentru Israel; și El i-a răspuns.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Samuél a luat un miel de lapte și l-a adus întreg ca ardere de tot Domnului. A strigat către Domnul pentru Israél și Domnul i-a răspuns.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Samuel a luat un miel sugar și l-a adus întreg ca ardere-de-tot Domnului. A strigat către Domnul pentru Israel, și Domnul l-a ascultat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Și Samuel a luat un miel de lapte și l‐a adus întreg ardere de tot Domnului. Și Samuel a strigat către Domnul pentru Israel și Domnul i‐a răspuns.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 7:9
16 Mawu Ofanana  

Mă cheamă dar, când te găsești În strâmtorare. Atunci Eu Te izbăvesc, iar tu, mereu, Ai să Mă proslăvești pe Mine, Căci iarăși îți va merge bine!


Moise și-Aron se dovedeau Precum că preoți Îi erau, Iar Samuel – neîncetat – Sfântul Său Nume, L-a chemat. Oameni-aceștia I-au vorbit Iar El, mereu, i-a auzit, Căci ale lor rugi au ajuns, În fața Lui, de au pătruns.


„Domnul mi-a zis, în acest fel: „Chiar Moise și cu Samuel, Dacă în fața Mea ar sta, Eu nici atunci n-aș arăta Că aș fi binevoitor Față de-acest întreg popor. Să-l izgonești! Ducă-se-ndat’, Că Eu, de el, M-am săturat!


„Află acuma, că vițelul, Iedul apoi, precum și mielul, Proaspeți născuți, să mai rămână, Cu mama lor, o săptămână. De-aceea zic, luați aminte: De-a opta zi doar, înainte, Poate a fi un dobitoc, Adus drept jertfă arsă-n foc.


În mare grabă, mers-am eu Și L-am rugat pe Dumnezeu: „Stăpâne Doamne, să-Ți oprești Mânia. Să nu nimicești Poporul Tău, pentru-a lui fire, Căci el Îți este moștenire. Pe el, Tu l-ai răscumpărat, Prin brațul Tău neînfricat. Din al Egiptului ținut, L-ai scos și, liber, l-ai făcut.


Pentru păcate, vă mustrați Și, ne-ncetat, să vă rugați, Toți – unul pentru altu-apoi – Căci vindecați o să fiți voi. Să țineți dar, cu toții, minte, Că rugăciunea cea fierbinte, Făcută de-un neprihănit, Mare putere-a dovedit.


Pe vârful stâncii să zidești Un nou altar, al Domnului. Ai să jertfești, pe piatra lui, Al doilea taur, să-l socot A fi drept ardere de tot. Să-l arzi cu lemnul adunat Din stâlpul ce va fi tăiat.”


În zori de zi, când s-au trezit Cei din cetate, au zărit Cum că altarul închinat Lui Bal, fusese dărâmat, Iar stâlpul de deasupra lui – Cari fost-a al idolului – Zăcea acuma aruncat Mai la oparte, retezat. Apoi, uimiți, au mai zărit – Pe-altarul nou ce-a fost zidit – Un taur care a fost pus, Drept ardere de tot adus.


În urmă, să te-ntorci ‘napoi Și la Ghilgal să vii apoi, Ca să te întâlnești cu mine. Eu mă voi pogorî la tine. Când la Ghilgal am să mă duc, Arderi de tot am să aduc Și jertfe care au menire De jertfe pentru mulțumire. O săptămână tu vei sta, Acolo, și vei aștepta Până când voi veni la tine, Ca să îți spun ce este bine Și ce ar trebui făcut. Să faci așa cum ți-am cerut!”


Nu suntem noi, la secerat? Nu avem, grâne, de-adunat? La Domnul, voi striga apoi, Și-ndată tunete și ploi, El va trimite, negreșit. Atunci vă veți fi dumirit Ce mare rău voi ați făcut, În clipa-n care ați cerut Să vi se dea un împărat.”


Dar Samuel a întrebat: „Cum să mă duc? Căci imediat, Când Saul, știre, va avea, Despre-al meu drum, pe urma mea Are să meargă și, ucis, Am să fiu eu.” Domnul a zis: „Să iei cu tine un vițel Și să răspunzi, în acest fel: „Mă duc în fața Domnului, Căci vreau, o jertfă, să-I dau Lui.”


Am să-Mi așez – neîndoios – Apoi, un preot credincios, Să-i placă sufletului Meu Și inimii Mele, mereu. Îi fac o casă stătătoare, Și va umbla, fără-ncetare, Doar înaintea Unsului Care va fi al Domnului.


Când sfârșea totul, înapoi – La Rama – se-ntorcea apoi, Unde fusese casa lui. Acolo-n cinstea Domnului, El, un altar, a ridicat, Unde pe-ai săi i-a judecat.


Fetele au răspuns, îndată: „În fața ta, se află, iată! Du-te dar, repede, la el! Astăzi venit-a omu-acel, Și este foarte ocupat, Căci tot poporu-i adunat Pentru că vor ca să se ducă Pe înălțimi, jertfe, s-aducă.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa