Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 7:3 - Biblia în versuri 2014

3 Atunci, venit-a Samuel Și-a zis, casei lui Israel: „Dacă, din inimă, vreți voi Să vă întoarceți înapoi – La Domnul vostru – să luați Domnii străini, la voi aflați Și Astarteele la care Se-nchină-a voastră adunare, Și aruncați-le afară. La Domnul, să vă-ntoarceți iară, Cu inima, și-apoi să știți Ca numai Lui să Îi slujiți. El va scăpa al vost’ popor, Din mâna Filistenilor.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Atunci Samuel a vorbit întregii Case a lui Israel, zicând: ‒ Dacă din toată inima voastră vă întoarceți la Domnul, atunci îndepărtați dumnezeii străini și aștoretele din mijlocul vostru, îndreptați-vă inima spre Domnul și slujiți-I numai Lui. Și El vă va elibera din mâna filistenilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Atunci Samuel a vorbit tuturor urmașilor lui Israel, zicându-le: „Dacă vă întoarceți la Iahve din toată inima voastră, atunci îndepărtați (dumne)zeii străini și imaginile Astartei dintre voi, orientați-vă inima spre Iahve și slujiți-I numai Lui! Atunci El vă va scăpa de dominația filistenilor!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Samuél a zis întregii case a lui Israél: „Dacă vă întoarceți la Domnul din toată inima voastră, scoateți-i din mijlocul vostru pe dumnezeii străini și Astártele, îndreptați-vă inima către Domnul și slujiți-i numai lui și el vă va elibera din mâna filisténilor!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Samuel a zis întregii case a lui Israel: „Dacă din toată inima voastră vă întoarceți la Domnul, scoateți din mijlocul vostru dumnezeii străini și astarteele, îndreptați-vă inima spre Domnul și slujiți-I numai Lui, și El vă va izbăvi din mâna filistenilor.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și Samuel a vorbit către toată casa lui Israel zicând: Dacă vă întoarceți la Domnul din toată inima voastră, scoateți dumnezeii străini și Astarteele din mijlocul vostru, și îndreptați‐vă inimile spre Domnul și numai lui slujiți‐i și vă va scăpa din mâna filistenilor.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 7:3
40 Mawu Ofanana  

Iacov a zis către ai lui, Precum și-ntreg norodului De care fost-a însoțit, În drumul său, necontenit: „Toți dumnezeii ce-i aveți – Străini – afară să-i scoateți! Cu toții să vă curățați Și hainele să vă schimbați!


Pentru că el s-a-ndepărtat De Domnul său și a urmat Pe calea Sidoniților Slujind astfel, zeiței lor Cari, Astarteia, s-a chemat; Și pe Milcom, el l-a urmat – Pe urâciunea cea pe care Neamul de Amoniți o are; Pe Chemoș, zeul Moabit – De-asemenea – el l-a slujit. N-a ascultat de glasul Meu: Poruncile ce le-am dat Eu Și legile, nu le-a păzit Așa precum le-a împlinit Tatăl său David – robul Meu – Care M-a ascultat, mereu.


Dacă din inimă apoi, Și din tot sufletu-napoi, Spre Tine se va îndrepta Și-n rugăciuni, smerit, va sta Privind către cetatea-n care E a Ta casă de-nchinare Unde Numele Ți l-ai pus,


Voi să vă temeți – tot mereu – Numai de Domnul Dumnezeu. Atuncea, El vă ocrotește Și de vrăjmași vă izbăvește.”


Apoi, altarul zeilor Ce la Betel era aflat, Din temelii a fost surpat. A fost, atuncea, dărâmată Și înălțimea ridicată De fiul lui Nebat, cel care, Ieroboam, drept nume are, Cari în păcate, după el, Trăsese-ntregul Israel. Ea fost-a nimicită până Ajunse-a fi numai țărână. Al Astarteei stâlp, tăiat A fost și-n flăcări, aruncat.


De-aceea vreau, ca fiecare Să-și pună sufletul, mereu, Să-l caute pe Dumnezeu. Uniți-vă și căutați, O casă, să Îi ridicați Numelui Domnului. În ea, Chivotul trebuie să stea Și sculele acelea, toate, Cari Domnului sunt închinate.”


Iar ție, Solomon, doresc, Un sfat să îți mai dăruiesc: Învață să-L cunoști, mereu, Pe-al tatălui tău Dumnezeu. Din inimă să Îi slujești, Poruncile-I să le păzești Cu suflet binevoitor, Mereu, în fața tuturor. Căci Domnu-i Cel cari cercetează În inimi, și care scrutează În ceea ce ne-nchipuim Și-n tot ceea ce ne gândim. Dacă tu Îl vei căuta, Aproape, El – mereu – va sta. O să se lase – să știi bine – Astfel, a fi găsit de tine. Dar dacă o să-L părăsești, Atuncea poți să te gândești Că lepădat vei fi, mereu, De către-al nostru Dumnezeu.


El a mai zis: „Însă, văd bine Că ai și ceva bun în tine, Pentru că ai zvârlit afară, Toți idolii aflați în țară Și ți-ai pus inima, mereu, Să-L caute, pe Dumnezeu.”


Totuși, ‘nălțimile aflate În țara, au mai fost păstrate. N-a fost lipit al său popor, Din inimă, de Domnul lor, De Dumnezeul Cel pe care, Neamul lui Israel Îl are.


Dacă-L vor căuta, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Chiar dacă ei nu s-au făcut Curați, așa cum s-a cerut.”


Planul, din inimă plecat, Ține de om; răspunsul dat De gură, când omul vorbește, Doar de la Dumnezeu sosește.


Cel rău să-și lase a lui cale. Să-și lase gândurile sale Omul care-i nelegiuit Și să se-ntoarce, negreșit, La Domnul, căci îl va ierta Și milă îi va arăta. Lăsați-vă de rău și-apoi, Veniți cu toți, înapoi, La Dumnezeul nostru care Nu obosește dând iertare.”


O inimă, ei vor avea Și să-nțeleagă, vor putea, Precum că Domnul sunt doar Eu. Astfel, vor fi poporul Meu, Iar Eu – atuncea – am să fiu Drept Dumnezeul lor Cel viu. Voi face să le meargă bine, Dacă se-ntorc, din nou, la Mine, Din toată inima și vor Să fie iar, al Meu popor.


Poate că drumul rău și-l lasă – Atuncea – a lui Iuda casă, Știind pedeapsa pregătită, Cu care ea va fi lovită. Dacă aude, poate-apoi Se va întoarce înapoi Și-atunci păcatul săvârșit Am să i-l iert Eu, negreșit.”


„Israele, dacă apoi, Te vei întoarce înapoi, La Mine” – zice Dumnezeu – „Dacă asculți de glasul Meu Iar urâciunile, pe toate, Din fața Mea tu le vei scoate, Atunci n-ai să mai rătăcești.


În Israel, așa să spui: „Ascultați vorba Domnului, Pe care v-am adus-o eu! Așa vorbește Dumnezeu: „Lăsați-vă, de idoli, voi Și-ntoarceți-vă, înapoi! La urâciunile pe care Le-ați săvârșit – fără-ncetare – De-acum, să nu vă mai uitați! De ele, vă îndepărtați!


De făr’delegi, vă depărtați! De ele, să vă lepădați! De-o nouă inimă, apoi, Și de-un duh nou, faceți rost voi. De ce vrei ca să mori, astfel, Tu, casă a lui Israel?


„Întoarce-te dar, Israel, La Domnul! Vino la Acel Care S-a dovedit, mereu, Că este al tău Dumnezeu! Pentru că, iată, ai căzut, Prin relele ce le-ai făcut.


„Se-apropie, acest popor, De Mine, doar cu gura, iar Cu buzele, Mă cinstesc doar, Însă, cu inima, văd bine, Cât de departe e de Mine.


„Satano, piei!” – Iisus i-a zis – „Căci iată ce mai este scris: „Lui Dumnezeu să Îi slujești, În fața Lui să te smerești Și să te-nchini doar Domnului!”


Nimeni nu poate să slujească La doi stăpâni – o să-ndrăgească Mai mult pe unul. Pe-amândoi Nu-i va sluji la fel. Iar voi Nu-L veți sluji pe Dumnezeu Și pe Mamona – vă spun Eu!


„Napoia Mea” – Iisus i-a zis – „Satano! Pentru că e scris: „Să te închini doar Domnului Și să-I slujești, mereu, doar Lui!”


Duh este Domnul, iar oricine, Lui Dumnezeu, vrea să se-nchine, În duh și adevăr doar, are Să-I poată face, închinare.”


Teamă s-aveți, de Dumnezeu, De-al vostru Domn să vă lipiți, Neîncetat să Îi slujiți Și pe-al Său Nume să jurați.


Să mergeți după Dumnezeu, Temându-vă neîncetat, De El. Tot ceea ce v-a dat – Poruncile ce le primiți – Va trebui să le păziți. De glasul Lui să ascultați, De El să nu vă-ndepărtați, Ci-ntotdeauna să-I slujiți Șezând mereu, de El, lipiți.


Dacă atunci o să-L cătați Pe Domnul Dumnezeu apoi, Îl veți găsi doar dacă voi, Din toată inima voiți – Din tot sufletul – să-L găsiți.


Teamă să ai, de Dumnezeu, Să știi să Îl slujești mereu, Și-atunci când faci un jurământ, Să juri pe Numele Lui Sfânt.


A Galaadului cetate S-a împărțit în jumătate – Ca Aștarot și ca Edrei – Pentru că toate-aceste trei, Cetățile lui Og erau Și, în Basan, se înălțau. Ele-au fost date lui Machir Și fiilor din al său șir – Mai bine zis, la jumătate Dintre familiile-aflate În neamul său, cari, după case, Pogoară-n lume, din Manase.


„Acesta este sfatul meu: Teamă s-aveți, de Dumnezeu, Slujindu-I cu credincioșie Și scumpătate, pe vecie. Vă depărtați de toți acei Care erau drept dumnezei Pentru ai voști’ părinți – la care Ei au slujit, fără-ncetare, Când dincolo de Râu erau, Când – în Egipt – ei locuiau. Pe-al vostru Domn și Dumnezeu, Voi toți să Îl slujiți, mereu.


Când auzi spusele lor, Iosua-a zis către popor: „Pe dumnezeii cei pe care Poporu-n sânul său îi are – Și care sunt străini de el – Afară-i scoateți! În ăst fel, Vă-ntoarceți către Dumnezeu Slujindu-I numai Lui, mereu.”


Toți dumnezeii ce-i aveau, I-au scos afară și cătau Ca să-I slujească Domnului. Văzând chinul poporului, Domnul s-a îndurat de el Și S-a întors la Israel.


Israeliții au făcut – Din nou – lucruri ce n-au plăcut Lui Dumnezeu. L-au părăsit Pe Domnul lor și au slujit – În urmă – Astarteelor. Au mai slujit și Baalilor Și dumnezeilor pe care Sidonul și Moabu-i are; I-au mai slujit și pe acei Care erau drept dumnezei Pentru al lui Amon popor, Și pe ai Filistenilor.


Astfel, poporul a făcut, Lucruri care nu I-au plăcut Lui Dumnezeu, și a slujit Doar Baalilor. L-a părăsit


De al său Domn, el a uitat Și a ajuns de s-a-nchinat Lui Baal și Astarteelor.


Ei au luat – de-asemenea – Armele care le avea Saul la el, și le-au adus, În țara lor, unde le-au pus În casa Astarteelor, În văzu-ntregului popor. Trupul lui Saul, l-au luat Și la Bet-Șan l-au atârnat, Pe zidurile înălțate Drept pavăză, pentru cetate.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa