Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 6:9 - Biblia în versuri 2014

9 Priviți în urmă, după el: Dacă chivotul o s-apuce Pe drumu-acela care duce Înspre Bet-Șemeș, să știți voi Că se întoarce înapoi, În țara și la casa lui. Vom ști că mâna Domnului E cea care ne-a făcut rău, Pentru acest chivot al Său. Dacă chivotul nu se duce Spre casa lui, ci o s-apuce Pe un alt drum, vom ști apoi Căci cel ce ne-a lovit pe noi, Nu este Domnul. Negreșit, Atuncea ăst rău a venit, În țară, peste fiecare, Doar dintr-o simplă întâmplare.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Uitați-vă după el, iar dacă, pe drumul spre teritoriul său, va merge spre Bet-Șemeș, atunci Domnul ne-a făcut acest mare rău. Dacă nu, atunci vom ști că nu mâna Lui a fost cea care ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Uitați-vă după el! Și dacă atunci când va fi pe drumul spre teritoriul lui, va merge spre Bet-Șemeș, vom ști că Iahve ne-a făcut acest mare rău. Dacă nu se va întâmpla așa, vom înțelege că nu mâna Lui a fost cea care ne-a lovit; ci acest lucru a venit peste noi din întâmplare.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Apoi vedeți: dacă va urca pe drumul hotarului spre Bet-Șémeș, [Domnul] ne-a făcut acest mare rău; dacă nu, vom ști că nu mâna lui ne-a lovit, ci din întâmplare a venit peste noi [răul acesta]”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Să-l urmăriți cu privirea și, dacă se va sui pe drumul hotarului său spre Bet-Șemeș, Domnul ne-a făcut acest mare rău; dacă nu, vom ști că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Și veți vedea: dacă se va sui pe calea hotarului său la Bet‐Șemeș, el ne‐a făcut acest rău mare; dacă nu, atunci vom ști că nu mâna sa ne‐a lovit, a venit asupra noastră din întâmplare.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 6:9
13 Mawu Ofanana  

„Pe la Ghilboua, am trecut” – Omul a zis – „și l-am văzut Pe Saul, care – obosit – În suliță s-a sprijinit. Aproape-n urma lui veneau Vrăjmașii care-l urmăreau.


Fiul lui Decher se vădea A fi cel care se-ngrijea De Salabim, Elon, Macaț, De Bet-Hanan, iar al său braț, Până-n Bet-Șemeș, se-ntindea.


Ioas, spre Iuda, a pornit. Pe-Amația l-a întâlnit Lângă Bet-Șemeșul pe care Iuda în stăpânire-l are.


Văzându-se eliberat, Simțind că timp a căpătat Ca să răsufle, Faraon N-a vrut – de Moise și Aron – S-asculte, ci și-a împietrit Inima iar, și-a împlinit Atuncea – prin purtarea lui – Întocmai, spusa Domnului.


Am mai văzut apoi, sub soare, Că nu cei iuți sunt acei care Vor alerga; o bătălie N-o iau cei care, vitejie În luptă, au să dovedească, Iar pâinea n-au s-o dobândească Cei înțelepți; asemenea, Cei pricepuți nu vor avea Averi și bogății, vreodată; Cei învățați nu au să poată Să capete bunăvoință, Ajutați doar de-a lor știință. Deci iată, toate câte sânt De om făcute pe pământ, Nu țin de truda lui sub soare, Ci doar de vremi și-mprejurare.


Nu vede omul care-i rău, Cât e de tare brațul Tău. Dar pân’ la urmă, va vedea Râvna pe care-o vei avea Pentru al Tău popor și-ndat’ Are să fie rușinat. Focu-i va arde pe cei răi, Cari se vădesc dușmani ai Tăi.


Într-o cetate, cineva, Cu trâmbița, făr’ a speria Poporul ce se află-n ea? Sau în cetate, peste fire, Se lasă vreo nenorocire Pe care să n-o fi făcut Domnul și să n-o fi știut?


Din întâmplare, a trecut Un preot, dar, când l-a văzut, Pe bietul om, l-a ocolit.


Din Bala, se-ntorcea-napoi, Către apus, mergând apoi Spre muntele Seirului. Lăsa, în miazănoaptea lui, Iearimul – munte cari, odat’, A fost și Chesalon chemat. La Bet-Șemeș, se pogora Și-apoi, în Timna, el intra.


Ainul și Iuta au fost date Cu locurile-nvecinate, Bet-Șemeșul cu-al său pământ. Nouă cetăți, de toate, sânt: O parte sunt din Iuda date Și-alta, din Simeon, luate.


Oameni-ndată au făcut Așa precum li s-a cerut Și două vaci au căutat, Care erau de alăptat. Viței-acasă i-au adus, Iar vacile, la car, le-au pus.


Vacile-apoi au apucat Pe drumul care s-a urcat Către Bet-Șemeș; au ținut Drumul și nu s-au abătut, Cu nici un pas, spre dreapta lui Și nici spre stânga drumului. Spre Israel se îndreptau, Iar vacile, mereu, mugeau. Mai marii Filistenilor, Au mers apoi, pe urma lor, Pân’ la hotarul cel pe care, Lângă Bet-Șemeș, țara-l are.


Ei au răspuns: „Chivotul care Domnul lui Israel îl are, Să nu-l trimiteți înapoi – Cu mâna goală – de la voi. O jertfă-ntâi, să pregătiți, Pe care să o dăruiți Lui Dumnezeu – jertfă de vină – În seamă să nu vă mai țină Păcatul ce l-ați săvârșit, Pe când chivotul I-ați răpit. Astfel – să fiți încredințați – Că-ndată fi-veți vindecați.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa