Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 30:17 - Biblia în versuri 2014

17 David, în zori, a năvălit Și până-n seară i-a zdrobit. Doar patru sute au scăpat Căci, pe cămile, s-au urcat Și-n mare grabă au fugit. David nu i-a mai urmărit

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

17 David i-a atacat din amurg până în seara zilei următoare. N-a scăpat niciun bărbat dintre ei, în afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 David i-a bătut și i-a învins de când apunea soarele până în seara următoarei zile. Nu a scăpat niciun bărbat dintre ei, cu excepția a patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 Davíd i-a lovit din zori până a doua zi seara și n-a scăpat niciunul dintre ei, în afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 David i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara și n-a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, care au încălecat pe cămile și au fugit.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Și David i‐a bătut din amurg și până în seara zilei a doua și n‐a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri care au încălecat pe cămile și au fugit.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 30:17
11 Mawu Ofanana  

După ce Saul a murit – Și după ce i-a biruit Pe-Amaleciți – David pornise Către Țiclag. De-abia sosise – Căci două zile au trecut –


Aur și-argint, el a luat, Din Siria; a mai prădat Moabul, căci l-a biruit. Ai lui Amon fii au venit La rând apoi, căci i-a bătut. Aceeași soartă au avut Și Filistenii și-Amalec Și toți aceia care trec Ai lui Hadadezer, cel care, Părinte, pe Rehob, îl are, Și care fost-a împărat, Fiind la Țoba-nscăunat.


Când înserarea s-a lăsat, Spre Sirieni ei au plecat Și-n tabără, apoi, intrară. Pe nimeni, însă, nu aflară,


În drumul lor, au întâlnit Oameni de neam Amalecit, Pe care-apoi i-au alungat Și-n locul lor s-au așezat, Iar până astăzi se vădesc Că tot acolo locuiesc.


Eu îi pisez atât de tare, Încât ajung ca praful care Este purtat pe-aripi de vânt. Îi calc sub tălpi, încât pământ Au să ajungă ei apoi, Ca și al uliței noroi.


Dar Ismael – cari se vădea Feciorul lui Netania – Cu alți opt oameni, a fugit De Iohanan și-a reușit, La Amoniți, loc să găsească, În care să se-adăpostească.


Barac și-ai să-i a urmărit Oștirea lui Sisera-apoi, Și au împins-o înapoi, La Haroșet-Goim, lovind-o Cu sabia și nimicind-o.


În vale, erau răspândiți Madianiți și-Ameleciți, Precum și cei care-au venit Din țările din Răsărit. Ca și lăcustele păreau, Căci mulți, în număr, ei erau, Iar numărul cămilelor Părea nisipul mărilor.


Trei cete, Saul și-a făcut Și către Iabes a trecut, În straja dimineți-apoi, Gata fiind pentru război. Pe Amoniți, el i-a lovit În zori și-apoi i-a biruit. Pe când amiază s-a făcut, I-a risipit și i-a bătut, Încât n-au mai putut apoi, Să se adune, doi cu doi.


Te pregătește dar, de drum! Du-te la Amalec acum, Să-l nimicești de peste fire! Să nu faci vreo deosebire, Ci să ucizi femei, bărbați, Copii și prunci – tot ce aflați! Să nu cruțați măgari sau boi, Cămile sau turme de oi.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa