1 Toți Filistenii s-au unit Și o oștire-au pregătit, Vrând să pornească mai apoi, Cu Israelul, un război. Achiș, pe David, l-a chemat, Și-n acest fel, a cuvântat: „Să îți iei oamenii cu tine, Căci trebuie să vii cu mine. Vreau să îmi stați alăturea, Să întăriți oștirea mea.
1 În acele zile, filistenii și-au adunat armatele pentru război, ca să lupte împotriva lui Israel. Achiș i-a zis lui David: ‒ Fii sigur că tu și oamenii tăi veți ieși cu mine în tabără.
1 În acele zile, filistenii și-au adunat grupurile de armată; și au plecat la război, ca să lupte împotriva lui Israel. Achiș i-a zis lui David: „Să știi că tu și oamenii tăi veți veni cu mine în tabără.”
1 În zilele acelea, filisténii și-au adunat taberele [ca să formeze] armata pentru a lupta împotriva lui Israél. Achíș i-a zis lui Davíd: „Tu știi că trebuie să ieși cu mine în tabără [la luptă], tu și oamenii tăi”.
1 Pe vremea aceea, filistenii și-au strâns taberele și au făcut o oștire ca să pornească război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: „Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi.”
1 Și a fost așa: în zilele acelea filistenii și‐au adunat taberele pentru război să se lupte cu Israel. Și Achiș a zis lui David: Să știi bine că vei ieși cu mine în tabără, tu și oamenii tăi.
Iar Filistenii s-au unit, Pentru că ei au plănuit Să se întoarcă înapoi Și să înceapă un război, Cu Israel. Ale lor care Erau în număr foarte mare. De toate, carele acele O mie ajuns-au a fi ele, Iar călăreții ce-i aveau, La șase mii, se ridicau. Oastea cari fost-a adunată Nici nu putea fi numărată. Ea se-ntindea, în largul zării, La fel ca și nisipul mării. Oastea aceea a venit Și, la Micmaș, a poposit, La est de locu-acela care, Drept Bet-Aven, nume, își are.
Toți Filistenii s-au unit Și oștile și-au pregătit, Gata fiind pentru război. La Soco, ei s-au strâns apoi, Unde-o cetate se găsea, Care, de Iuda, se ținea. Locul în care-au poposit, Efes-Damim, este numit. El, între Soco e aflat Și-ntre Azeca-i așezat.
Achiș era-mpăratul lor, Și-n David, el se încredea, Iar în al său gând, își zicea: „David – așa cum am văzut – Urât, acuma, s-a făcut, Față de-ntregul Israel. Tocmai de-aceea, cred că el Rămâne-n Gat și-are să fie, În slujba mea, pentru vecie.”
Neamul de Filisteni, apoi, A început un nou război, Cu Israelul. L-au bătut Și-apoi, să fugă, l-au făcut. Și mulți bărbați, din Israel, Pieriră în războiu-acel, Pe-un munte-n care au fugit Și cari, Ghilboua, s-a numit.
Al Filistenilor popor – Precum și domnitorii lor – Au prins de veste, de îndat’, Cum că Israel s-a urcat, La Mițpa. Grabnic, au venit, Cu oaste mare, și-au voit Ca să pornească un război, Pentru a-l nimici apoi. Israeliții i-au văzut Pe Filisteni și s-au temut.