Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 26:20 - Biblia în versuri 2014

20 Oh! Dar mi-a teamă, tot mereu, Ca nu cumva, sângele meu Vărsat să fie, pe pământ, Atuncea când, departe sânt, De Fața Domnului! Văd bine, Că tu pornit-ai după mine – Tu, împăratul cel pe care Poporul Israel îl are – Și ca pe-un purice, dorești – Neîncetat – să mă zdrobești. Mă urmărești să mă înfrunți, Ca pe o potârniche-n munți.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 Acum, să nu-mi cadă sângele pe pământ, departe de fața Domnului, căci regele lui Israel a ieșit în căutarea unui singur purice, ca unul care urmărește o potârniche în munți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 Acum, eu spun că doresc să nu îmi cadă sângele pe acel pământ care este departe de fața lui Iahve. Constat că regele a plecat în căutarea unui singur purice. Este ca unul care urmărește o pasăre sălbatică în munți!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 Să nu cadă sângele meu la pământ dinaintea Domnului, căci a ieșit regele lui Israél să caute un purice ca unul care vânează o potârniche în munți!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 O, să nu-mi cadă sângele pe pământ departe de Fața Domnului! Căci împăratul lui Israel a pornit să mă caute ca pe un purice, cum ar urmări o potârniche în munți.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 Și acum să nu cadă sângele meu la pământ înaintea feței Domnului, căci împăratul lui Israel a ieșit să caute un purece, ca unul care vânează o potârniche în munți.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 26:20
9 Mawu Ofanana  

„Iată că vine-o vreme-n cari Trimit mulțime de pescari, Căci vreau ca ei să-i pescuiască. Apoi, un timp o să sosească, În care vânători trimit Ca să-i vâneze – negreșit – Pe munți, în văile adânci, Pe deal și-n crăpături de stânci.


Mulți m-au urât, fără temei Și prigonit am fost de ei, Precum o pasăre gonită.


Pe când Iisus, încă, vorbea, Iuda, de ei, se-apropia – De gloată însoțit – să-L lege. Armați cu săbii și ciomege, Gloata aceea de strânsură – Toată acea adunătură – Trimisă-a fost, după Iisus, De preoții cei mai de sus Și de bătrânii lor, din sfat.


Apoi, S-a-ntors ca să privească Adunătura omenească, Pe-a cărei mână, a-ncăput. Când plini de ură i-a văzut, Pe cei din juru-I, le-a vorbit: „Voi, după Mine, ați ieșit, Armați cu săbii și ciomege, Ca după-un călcător de lege – De parcă aș fi un tâlhar – Ca să Mă prindeți. Uitați dar, Că-n toate zilele, ședeam În Templu, unde, învățam Noroadele. Iată, mereu, În al vost’ mijloc, am fost Eu, Și-atunci, nu M-ați întemnițat.


El, pașii oamenilor Săi, Îi va păzi, pe-ale lor căi; Însă cei răi sunt nimiciți Și-n întuneric risipiți. Căci omul n-o să biruiască Doar prin puterea-i omenească.


La straiul tău, te rog, privește. Un colț, din haină, îți lipsește, Iar acel colț – ia seama bine – Uite-l, în mână e, la mine! Ți l-am tăiat, pe când dormeai. În mâna mea, tu te aflai, Iar eu, ușor, aș fi putut, Să te omor, însă n-am vrut. Deci după cele întâmplate, Vei ști că nici o răutate – Și nici o răzvrătire – n-are, Față de tine-a mea purtare. Totuși, tu – curse – îmi întinzi, Neîncetat, ca să mă prinzi, Să îmi iei viața, negreșit.


În contra cui, tu ai pornit? Pe cine oare-ai urmărit? Un câine mort, un purice Ai căutat tu. Pentru ce?


Domnul să judece și-apoi, Să hotărască între noi! El vede tot. El va putea Să apere pricina mea. Dreptate, îmi va face El Și mă va izbăvi, astfel, Din a ta mână, negreșit.”


Atunci când întâmpla-se-va Să se ridice cineva Ca să-ți ia viața, Dumnezeu Îl va lega, pe domnul meu, Într-un mănunchi al celor vii. Sufletul tău – așa să știi – Se va afla-n mănunchiul lor, Iar sufletele tuturor Acelora care sunt răi Și care sunt vrăjmașii tăi, De Domnul, fi-vor pedepsite, Cu praștia, fiind zvârlite.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa