Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 25:3 - Biblia în versuri 2014

3 Nabal, era numele lui Și-apoi, nevasta omului, Abigail, era chemată. Ea avea multă judecată, Era deșteaptă și frumoasă, Iar firea ei era voioasă. Nabal, bărbatul ce-l avea, Om rău și aspru se vădea, Fiind, astfel, de toți, urât. El, din Caleb, s-a pogorât.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Numele lui era Nabal, iar numele soției lui era Abigail. Femeia era înțeleaptă și frumoasă la chip, însă bărbatul era aspru și rău în faptele lui; el era calebit.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Numele acelui bărbat era Nabal. Soția lui se numea Abigail. Această femeie era inteligentă și frumoasă. Dar bărbatul ei era dur, rău în comportamentul lui și provenea din Caleb.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Numele acestui om era Nabál, iar numele soției lui era Abigáil; era o femeie înțeleaptă și frumoasă la chip, dar bărbatul [ei] era aspru și rău în faptele lui. Era un fiu al lui Cáleb.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Numele acestui om era Nabal și nevasta lui se chema Abigail; era o femeie cu judecată și frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru și rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și numele bărbatului era Nabal și numele nevestei sale Abigail. Și femeia era de bună înțelegere și frumoasă la chip, dar bărbatul era aspru și rău în faptele sale și era din casa lui Caleb.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 25:3
15 Mawu Ofanana  

Până-n Egipt, puțin era, Iar înainte de-a intra, Nevestei sale, i-a vorbit: „Tu ești frumoasă. Negreșit,


Cel rău, cu pofta lui cea mare, Se va făli fără-ncetare. Cel răpitor batjocorește Pe Domnul și-L nesocotește.


Femeia, casa, îți zidește, Când înțeleaptă se vădește; Însă femeia cea nebună, Cu mâna ei are să-și pună, Grămadă casa, la pământ.


Tot ceea ce au adunat Părinții, noi doar moștenim; Dar soața bună, o primim În dar, din partea Domnului.


Un rob care o să dorească Și-ncepe să împărățească, Nebunul ce-n belșug de pâine Așteaptă ziua cea de mâine,


De cine poate fi găsită, Oare, femeia cea cinstită? Ea are-un preț cu mult mai mare, Decât orice mărgăritare.


Înțelepciune răspândește În jur, atuncea când vorbește. Învățături plăcute are Pe limbă, pentru fiecare.


Atunci, Caleb – acela care Ca tată, pe Iefune-l are – În stăpânire a primit O parte, ce s-a nimerit Ca așezată să îi fie, În a lui Iuda seminție, Așa precum a poruncit Domnul, atunci când a vorbit, Cu Iosua. A căpătat Pământul care s-a aflat La Chiriat-Arba – altfel, Hebron, mai este numit el. Arba e numele pe care Al lui Anac părinte-l are.


Ți-am spus dar, tot ce am văzut, Ca tu să știi ce-i de făcut. Iată, a lui Nabal pieire, E hotărâtă. El – din fire – E un om rău și nimenea, De veste, nu are să-i dea, Pentru că nimeni nu-ndrăznește. Acum, fă dar, ce trebuiește!”


Tu – cu Nabal – să nu te pui. Cu oamenii de felul lui, Nici tu, nici slujitorii tăi Să nu vă puneți, căci sunt răi. Nabal e plin de nebunie, Iar acest fapt bine se știe Chiar după numele ce-l poartă, Căci asta este a lui soartă. „Nabal” înseamnă și „Nebun”. Nu cred că trebuie să-ți spun, Căci acest lucru îl știi bine. Ascultă-mă – te rog – pe mine: Iată, de vină m-am făcut, Pentru că eu nu i-am văzut Pe oamenii ce i-ai trimis.


David, care era-n pustie, Aflase că are să vie Nabal, la tunsul oilor.


Spre miazăzi, am năvălit, În partea-n care-a locuit Poporul Cheretiților. Cu oastea-Amaleciților, Prin Iuda, noi am mai trecut – Pe lângă-al lui Caleb ținut – Și în Țiclag am năvălit, Pe care l-am și pustiit.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa