Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 22:3 - Biblia în versuri 2014

3 David, de-acolo, a plecat, La Mițpe și s-a așezat În al Moabului ținut. La cel pe care l-a avut Moabu-atuncea împărat, David s-a dus și l-a rugat: „Un lucru vreau să te rog eu: Lasă-l – la voi – pe tatăl meu, Să vină-n țară ca să stea Și-asemenea, pe mama mea. Te rog să-i lași să stea la voi, Până când eu voi ști apoi, Ce vrea să facă Dumnezeu, Cu mine și cu neamul meu.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 David a plecat de acolo la Mițpa, în Moab. El i-a spus regelui Moabului: „Dă-le voie, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină la voi, până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 David a plecat de acolo la Mițpa, în zona Moabului. Atunci i-a transmis regelui Moabului următoarea cerere: „Te rog să permiți tatălui meu și mamei mele să vină (și să stea) la voi, până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 De acolo Davíd s-a dus la Míțpa, în Moáb. El i-a zis regelui din Moáb: „Permite-le, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină până când voi ști ce va face Dumnezeu cu mine!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 De acolo, David s-a dus la Mițpe, în țara Moabului. El a zis împăratului Moabului: „Dă voie, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină la voi până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și David s‐a dus de acolo la Mițpe în Moab și a zis împăratului Moabului: Rogu‐te, să iasă tatăl meu și mama mea între voi, până când voi ști ce va face Dumnezeu cu mine.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 22:3
15 Mawu Ofanana  

Iosif îi dete tatălui – Și fraților săi – o moșie Întinsă; iar acea câmpie Se afla într-un loc de șes – Chiar în ținutul lui Ramses.


Pe Moabiți i-a mai bătut Și o măsură le-a făcut, Căci să-i omoare a voit. Cu o frânghie a venit Și la pământ el i-a culcat, Pe toți. Apoi, i-a măsurat, Cu funia ce o aduse. Gloata aceea ce căzuse Întinsă pe pământul care Două frânghii în lungu-i are, Urma să fie omorâtă. Gloata cari fost-a nimerită Întinsă pe pământul care Doar o frânghie-n lungu-i are, A trebuit a fi cruțată. În viață ea a fost lăsată, Iar Moabiți-au fost supuși Lui David și, la biruri, puși.


Să îți cinstești tatăl și mama, Căci doar așa – ia bine seama! – Poți, zilele, să îți lungești, În țara ce ai s-o primești – Pe care Domnul ți-o dă ție.


Când văduva are copii – Sau nepoți are, de la fii – Aceștia trebuie să știe, Mereu, evlavioși să fie, Față de cei ce se găsesc, În casă, și îi sprijinesc, Spre-a răsplăti, în felul lor, Strădania părinților; Căci ăst fapt, bine e văzut De Dumnezeu, și-I e plăcut.


Cu Duhul Domnului, de-ndat’, Fusese Iefta îmbrăcat. Galaadu-ntreg l-a străbătut, Iar din Manase, a trecut, La Mițpe și s-a repezit Să bată neamul Amonit.


Am cumpărat, de-asemenea, Pe Rut – soția lui Mahlon – Cumnată a lui Chilion – Să salt numele mortului, În partea moștenirii lui, Ca al său nume să trăiască Și printre frați să dăinuiască. Tot ce-am făcut acum, vedeți Și astfel, martori îmi sunteți!”


Vecinele iar au venit, Zicând: „Un fiu i s-a născut, Naomei, din nora sa, Rut!” Un nume, ele-au căutat Și-apoi, Obed, l-au botezat. Obed a fost un om cu minte – Lui David, el îi e, părinte.


După ce Saul a șezut Ca împărat, el a făcut Războaie multe cu cei care, Israelul, vrăjmași, îi are. El s-a luptat cu Moabiții Și cu Edom, cu Amoniții, Cu împărații cari ședeau La Țoba de împărățeau Și-apoi cu Filistenii care, Pe Israel, apăsau tare. În lupta împotriva lor, A fost, mereu, biruitor.


Toți cei cari, în nevoi, erau – Sau care datorii aveau, Precum și cei nemulțumiți, De stăpânire prigoniți – Și ei, la Adulam, s-au dus Și-apoi, pe David și l-au pus În frunte, drept conducător, Peste acel întreg popor. Cam patru sute se vădeau Toți cei care, cu ei, erau.


Pe-ai săi părinți, David i-a dus, La împărat – precum a spus – Și-apoi el le-a îngăduit, În țara lui, de-au locuit. În cetățuie, ei au stat, Unde și David s-a aflat.


Iar Samuel i-a povestit Totul: nimica n-a ascuns. Eli a fost adânc pătruns De veștile ce le-a aflat, Și-a zis: „Da, e adevărat! Acesta este Dumnezeu! Să faci precum vrea El, mereu!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa