Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 2:7 - Biblia în versuri 2014

7 Domnul înalță și coboară, El este Cel ce sărăcește, Precum și Cel ce-mbogățește.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Domnul duce la sărăcie și tot El îmbogățește; El coboară și tot El înalță.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Iahve (poate) conduce (pe oameni) la sărăcie; și tot El îmbogățește. Iahve umilește; și tot El ridică pe om în poziție onorabilă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Domnul face sărac și [tot el] îmbogățește; înjosește și înalță.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Domnul face sărac și bogat și scoboară și înalță.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 2:7
17 Mawu Ofanana  

Iehu, atunci, s-a ridicat Și împreună au intrat În casă. Tânărul acel Turnă, îndată, peste el, Uleiul care l-a adus Și-aste cuvinte i le-a spus: „Ascultă dar: prin glasul meu, Așa vorbește Dumnezeu: „Astăzi, te ung, drept împărat, În Israel încoronat! Peste al Domnului popor, Tu ai să fii stăpânitor.


Tu ne dai slava, bogăția. Tu ai puterea și tăria, Iar mâna-Ți poate să mărească – Și-asemenea, să întărească – Acele lucruri care sânt În ceruri, sus, sau pe pământ.


Cât Ezechia a domnit, Mari bogății a dobândit Și multă slavă. Și-a făcut Și visterii, unde-a avut Argint, aur și nestemate, Sau mirodenii minunate, Precum și scuturi; el avea, Mereu, tot ceea ce-și dorea.


De-asemeni, când a-mpărățit, Multe cetăți el a zidit. Avea multe cirezi de boi, Precum și numeroase oi, Căci Domnul, cu mărinimie, Îi dete multă avuție.


„Din pântece, gol, am ieșit Când m-am născut, și e vădit Că-n inima pământului, Gol merg, prin voia Domnului! Domnul mi-a dat, El mi-a luat: Să fie binecuvântat, În veci, Numele Domnului!”


Smerește-i doar cu o privire! Zdrobește-i pe cei răi din fire!


Înalță El, pe cei smeriți Și-i mântuie, pe necăjiți.


Căci mă încearcă-a Ta mânie Și urmărit sunt de urgie. Departe, Tu m-ai aruncat, După ce-ntâi m-ai ridicat.


Doar Dumnezeu, precum se știe, E Cel ce judecă. Astfel, Pe unii, îi înalță El, Însă pe alții, bunăoară, După voință, îi pogoară.


Domnul, în brațul Său cel tare, Ascunde un potir, în care Fierbe un vin – o băutură – Plină de amestecătură. Când El îl varsă pe pământ, Toți oamenii care răi sânt, Sorb de îndat’, a lui măsură, Să nu rămână-o picătură!


Omul sărac, cu cel bogat, Se întâlnește ne-ncetat, Pentru că Domnul – e știut – Pe amândoi că i-a făcut.


Atunci se va fi arătat Cum că Domnul oștirilor E împotriva tuturor Celor cari mândri se vădesc Sau cari trufași se dovedesc; E împotriva celor care Doresc, mereu, doar înălțare. Aceștia fi-vor înfruntați Și vor ajunge-a fi plecați.


„Căci iată, te voi face mic, Disprețuit și de nimic!


Și toți copacii câmpului Vor ști că Eu sunt Domnul, care Am pogorât copacul mare Care fusese înălțat Și îl ridic pe cel uscat. Copacul verde, negreșit, De Mine fost-a ofilit. Pe cel uscat am să-l trezesc, Căci iarăși am să-l înverzesc, Pentru că Domnul a vorbit, Iar ce a spus va fi-mplinit.”


Să se smerească fiecare, În fața Domnului, și-astfel, Aveți a fi-nălțați, de El.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa