Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 2:25 - Biblia în versuri 2014

25 Când împotriva omului, Un alt om are să greșească – Adică să păcătuiască – Cel care a păcătuit Are să fie – negreșit – De către Domnul, judecat Și plată își va fi luat. Dar dacă omul se vădește, Cum că, mereu, păcătuiește Chiar împotriva Domnului, Cine va fi sprijinul lui – Ca să se roage pentru el – Să capete iertare-astfel?” Dar fiii săi n-au ascultat, De sfaturile ce le-a dat, Pentru că Domnul a voit Să îi omoare, negreșit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, poate Dumnezeu îi va lua apărarea. Dar dacă un om păcătuiește împotriva Domnului, cine va interveni pentru el?“. Dar ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul dorea să-i omoare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, este posibil ca Dumnezeu să îl apere pe cel care păcătuise. Dar dacă un om păcătuiește împotriva lui Iahve, cine va interveni pentru el?” Totuși, ei nu au ascultat de sfatul tatălui lor; pentru că Iahve intenționa să îi omoare.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va apăra Dumnezeu; dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine îl va apăra?”. Dar ei n-au ascultat glasul tatălui lor, căci Domnul avea de gând să-i facă să moară.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuși ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, Dumnezeu îl va judeca; dar dacă un om păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el? Și n‐au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să‐i omoare.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 2:25
25 Mawu Ofanana  

Ăsta a fost un lucru rău Văzut, în fața Domnului, Aducând pedepsirea lui. Astfel, Onan a fost ucis.


De Domnul – fost-a Er văzut, Pentru tot ceea ce-a făcut, Iar Dumnezeu l-a omorât Căci faptele i le-a urât.


Atunci când un păcat, cumva, Are să facă cineva, Față de un aproape-al său, Și va veni la locul Tău Silit a face-un jurământ Lângă altarul Tău cel sfânt,


Tu – din înaltul cerului – Ascultă rugăciunea lui Și fă dreptate, ne-ncetat. Să-l osândești pe vinovat, Și fă ca vina arătată, Asupra lui să se abată. Apoi, nevinovatului, Ca nevinovăția lui Să-i faci dreptatea să îi fie, În fața Ta când o să vie!


Deci Roboam n-a prețuit Sfatul pe care l-a primit De la bătrâni, ci l-a luat Pe cel ce-a fost, de tineri, dat. Lucrul acesta – negreșit – De Domnul fost-a rânduit, Ca să aducă-n acest fel, La împlinire, ce-a spus El Prin Ahia din Silo, când A hotărât, în al Său gând, Să îl așeze împărat, Pe-acel fecior al lui Nebat, Care, Ieroboam, se cheamă.


Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”


Nu este nimeni, între noi, Ca mâna, peste amândoi,


Jertfe, dacă ai fi voit, Îți aduceam eu, negreșit. Dar jertfele ce se socot A fi drept ardere de tot, Ție nu-Ți plac. Precum se știe,


Doar împotrivă-Ți, negreșit, Și am făcut ce este rău. Știu însă că, din cerul Tău, Ai să rostești o judecată Și-aceasta dreaptă se arată.


Copilul înțelept va sta Supus și-atent va asculta Învățătura tatălui; Nu va primi mustrarea lui Acel care batjocorește.


Cel care lasă calea Lui, E aspru pedepsit; la fel Se va-ntâmpla și cu acel Care mustrarea o urăște: Pe-acela moartea îl lovește.


Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.


Uciderile sunt venite La vremea lor, iar vindecarea Are un timp. Și dărâmarea Își are timpul anumit, La fel ca vremea de zidit.


Atunci când întâmpla-se-va Ca să greșească cineva, În mod voit, se dovedește Că el, pe Domnul, Îl hulește. Veți șterge-atunci, ființa lui, Din mijlocul poporului,


Să nu priviți, la cei ce vin, În fața voastră: nu cătați, La cei pe care-i judecați. Să-i ascultați pe fiecare – Și pe cel mic și pe cel mare. Atunci când judecați – vă zic – Să nu vă temeți de nimic, Pentru că numai Dumnezeu E Cel ce judecă, mereu, Făcând dreptate. Când aveți, Vreo pricină ce n-o puteți S-o dovediți cum se cuvine, Veniți și-aduceți-o la mine.”


Dar precum bine știți, Sihon – Cari împărat era-n Hesbon – Prin țara lui, nu ne-a lăsat Să trecem, căci ne-nduplecat I-a făcut duhul, Dumnezeu, Și astfel, și-a-mpietrit, mereu, Inima sa; căci Domnu-a vrut Ca să îl dea – cum ați văzut – În mâna noastră. Domnu-a zis


Este un singur Dumnezeu; Și un mijlocitor, mereu, E, între noi, și Cel de Sus: Omul chemat Hristos Iisus,


Că dacă am păcătuit, Cu voia, după ce-am primit Cunoașterea adevărată, Nu se mai află a fi dată Vreo jertfă, spre a fi iertate, În urmă, noile păcate.


Rămâne, în continuare, O-nfricoșată așteptare, Ca judecata s-aibă loc, Și-apoi văpaia unui foc, În care fi-vor mistuiți Toți cei cari fi-vor răzvrătiți.


De-aceea și poate, mereu, Pe cei care, de Dumnezeu, Se-apropie, ca, negreșit, Apoi, în chip desăvârșit, Să-i mântuiască, căci trăiește De-a pururea și mijlocește Pentru cei care sunt ai Lui, Mereu, în fața Tatălui.


Faptele-așa s-au petrecut, Pentru că Domnul a făcut Ca toate neamurile care Erau în țara ‘ceea mare, În inimă să se-mpietrească Și-apoi ele să se unească Să-i țină piept lui Israel. Ajuns-au nimicite-astfel, Așa cum Domnu-a poruncit, Când El, lui Moise, i-a vorbit.


De-aceea-i jur casei pe care Preotul Eli-acum o are, Că niciodată, ispășită – Fărădelegea săvârșită – Prin jertfe și prin daruri care Date au fost pentru mâncare, Nu va putea ca să mai fie. Lucrul acesta să se știe!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa