Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 2:24 - Biblia în versuri 2014

24 Copiii mei, ce-am auzit Spunându-se de voi, mereu, Nu e de bine. Cum văd eu, Prin ceea ce ați săvârșit, Făcut-ați de-a păcătuit Întreg poporul Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

24 Nu, fiii mei! Nu este bine ceea ce aud zicându-se despre voi în poporul Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Nu, fiii mei! Nu este bine ce aud spunându-se despre voi în poporul lui Iahve!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Nu, copiii mei, nu este bine ceea ce aud! Voi faceți poporul Domnului să rătăcească.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

24 Nu, fiii mei, căci știrea pe care o aud nu este bună; voi faceți pe poporul Domnului să greșească.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 2:24
16 Mawu Ofanana  

Nadab, la fel ca tatăl său, Făcut-a doar ce este rău, Față de Domnul, după el Trăgând întregul Israel.


Tot ceea ce s-a întâmplat, Din pricină-i că în păcat, Ieroboam a tras, astfel, Întreg poporul Israel.


Dar totuși, Iehu n-a cătat Ca să se țină, ne-ncetat, Din inimă, pe calea Lui – Pe calea Dumnezeului Pe cari Îl are Israel – Căci nu s-a abătut, defel, De la păcatele pe care Le-a săvârșit fără-ncetare Ieroboam, cât timp a stat, Peste popor, ca împărat.


Moise, pe-Aron, l-a întrebat: „Să-mi spui dar, ce s-a întâmplat? Ce rău, poporul ți-a făcut, Încât acum, ai abătut, Asupra lui, acest păcat?


Din cale, voi v-ați abătut Și-apoi din Lege ați făcut Doar un prilej care să dea, La mulți, putința de-a cădea, Iar legământul încheiat Cu Levi, voi l-ați încălcat” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


În fundul mării. Lume, vai! Vai, pentru că tu multe ai, Prilejuri de păcătuire, Căci așa este a ta fire. Dar vai de acel om, prin care, Păcatul, drum, în lume-și are.


Alegeți dar, șapte bărbați Din rândul vost’ – bine văzuți De toți – de Duhul Sfânt umpluți, Precum și de înțelepciune, Și pe aceștia îi veți pune Să facă astă slujbă-apoi. Așa e bine, pentru voi.


În slăvi sau în ocări ce vin, Ori în vorbirile ce țin Atât de rău cât și de bine, Suntem priviți, de orișicine, Ca niște-nșelători, măcar Că spunem adevărul doar.


El trebuie ca să deție, Mereu, o bună mărturie, Din partea celor de afară, Ca să n-ajungă de ocară, Și-n cursa diavolului – el – Să cadă-apoi, în acest fel.


Ei, cu trufie, glăsuiesc, Lucruri deșarte, și momesc – Cu ajutorul poftelor Cărnii și-a desfrânărilor – Pe-acei care s-au ridicat, Care de-abia, doar, au scăpat De cei cari, după glasul firii, Trăiesc pe calea rătăcirii.


Aud, acum, că se vorbește, Despre Dimitrie, de bine. Așa îl laudă oricine – Chiar Adevărul a-ntărit Ceea ce ni s-a povestit. Și noi mărturisim, la fel, Atunci când pomenim de el. Și mărturia noastră, dată, Știm bine că-i adevărată.


Însă, doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine-i o femeie-aflată, Cari, Izabela, e chemată. Drept prorociță, ea ar vrea – Printre ai tăi – ca să se dea, Iar tu o lași să dea povețe, Robilor Mei, și să-i învețe Să se dedeie la curvie, Și-n urmă – după cum se știe – Mănâncă lucrurile-oprite, Cari, pentru idoli, sunt jertfite.


Tineri-aceștia, negreșit, Păcate multe-au săvârșit Față de Domnul, ne-ncetat, Pentru că ei au arătat Cum că nesocotesc, mereu, Darul adus, lui Dumnezeu.


Eli era, pe-al vieții drum, Bătrân și-aflase-abia acum Ce fel de rele săvârșeau Ai săi fii, și cum se purtau Cu oamenii din Israel. De-asemeni, mai aflase el, Că cu femei ei se culcau – Ce cele cari afar’ slujeau – În față, chiar la ușa care, Al întâlnirii cort o are.


Eli, la sine, i-a chemat Pe ai săi fii și-a întrebat: „De ce, astfel de lucruri rele, Ați făcut voi? Căci despre ele, Întreg poporul mi-a vorbit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa