Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 16:1 - Biblia în versuri 2014

1 Domnul S-a dus la Samuel Și îi vorbi, în acest fel: „Oare-ai să plângi, neîncetat, Pentru că Eu l-am lepădat Pe Saul, de la-mpărăție? Mult, plânsul tău o să mai ție? Ascultă dar, al Meu îndemn: „În corn, îți toarnă untdelemn Și du-te la Isai, cel care Este din Betleem. El are Un fiu, care Îmi e pe plac Și împărat am să îl fac, Căci vreau ca să domnească el – De-acuma – peste Israel.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Domnul i-a zis lui Samuel: ‒ Până când vei mai boci pentru Saul, de vreme ce Eu l-am respins, ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ți cornul cu ulei și du-te acolo unde te trimit: la Ișai, betleemitul, pentru că pe unul dintre fiii săi Mi l-am ales ca rege.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Iahve i-a zis lui Samuel: „Până când îl vei mai plânge pe Saul pentru că i-am anulat guvernarea pentru Israel? Umple-ți cornul cu ulei și du-te acolo unde te voi trimite: la Ișai din Betleem; pentru că l-am ales pe unul dintre fiii lui ca să fie regele Meu!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Domnul i-a zis lui Samuél: „Până când îl vei plânge pe Saul pentru că l-am îndepărtat să mai fie rege peste Israél? Umple-ți cornul cu untdelemn și du-te! Te voi trimite la Iése, cel din Betleém, căci am văzut între fiii săi un rege pentru mine”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Domnul a zis lui Samuel: „Când vei înceta să plângi pe Saul, pentru că l-am lepădat ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ți cornul cu untdelemn și du-te; te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci pe unul din fiii lui Mi l-am ales ca împărat.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și Domnul a zis lui Samuel: Până când te vei jeli pentru Saul, pentru că l‐am lepădat de a fi împărat peste Israel? Umple‐ți cornul cu untdelemn și du‐te, te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci mi‐am ales un împărat dintre fiii săi.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 16:1
34 Mawu Ofanana  

„Din ziua-n care ați plecat Din al Egiptului ținut, Nici o cetate nu am vrut Să Îmi aleg, în Israel – Să am un loc – și-n locu-acel, O casă să Mi se zidească, În care-apoi să locuiască Numele Meu, pentru vecie. Pe David, l-am ales să fie Drept împărat, cârmuitor Peste întregul Meu popor!”


La sine-atuncea, Elise Chemă pe unul dintre cei Care fiu de proroc fusese Și-n felu-acesta îi spusese: „Încinge-ți dar, mijlocul, bine, Căci trebuie să pleci. Cu tine, Și untdelemnul ai să-l duci. Va trebui să o apuci Către Ramotul cel pe care Țara lui Galaad îl are.


Să faci așa cum te îndemn Și-apoi să-l ungi cu untdelemn, Pe cap, zicând: „Prin glasul meu, Așa vorbește Dumnezeu: „Astăzi, te ung, drept împărat, Peste Israel așezat!” Deschide ușa, când sfârșești, Și fugi, fără să te oprești.”


Iehu, atunci, s-a ridicat Și împreună au intrat În casă. Tânărul acel Turnă, îndată, peste el, Uleiul care l-a adus Și-aste cuvinte i le-a spus: „Ascultă dar: prin glasul meu, Așa vorbește Dumnezeu: „Astăzi, te ung, drept împărat, În Israel încoronat! Peste al Domnului popor, Tu ai să fii stăpânitor.


Bătrânii toți, din Israel, Veniră la Hebron, la el, Și-un legământ au încheiat Ungându-l ca și împărat Apoi, în fața Domnului, Precum cerea cuvântul Lui, Pe care îl spusese El, Prin robul Său, prin Samuel.


Iată că Domnul Cel pe care, Israel, Dumnezeu, Îl are, Din a mea casă m-a luat Ca să mă facă împărat Peste întregul Israel, În vecii vecilor, căci El, Drept cap, pe Iuda, l-a ales; Apoi, pe mine m-a cules Din casă de la al meu tată – Căci ea, în Iuda, e aflată – Și m-a făcut, în acest fel, Domn peste-ntregul Israel.


Știu, o Odraslă o să vină, Chiar din a lui Isai tulpină, Căci a lui rădăcină, iar, Are să deie un Vlăstar.


La împlinirea timpului, Vlăstarul – care o să vie De la Isai – are să fie Ca și un steag, pentru popoare, Iar neamurile, de sub soare, Se vor întoarce și-au să vie, Grabnic, la El, cu bucurie, Căci slava fi-va locu-n care, Vlăstarul locuință-și are.


Printre popoare, l-am pus Eu, Martor să-Mi fie, tot mereu, Și cap și-apoi stăpânitor Al tuturor popoarelor.


Tu, însă, să nu îndrăznești, Pentru popor să mijlocești. Cereri și rugăciuni, astfel, Să nu-Mi faci Mie, pentru el. Necazu-n gheare îl va ține Și o să strige către Mine, Dar Eu, Fața, mi-o voi ascunde, Pentru că nu vreau a-i răspunde.


„Domnul mi-a zis, în acest fel: „Chiar Moise și cu Samuel, Dacă în fața Mea ar sta, Eu nici atunci n-aș arăta Că aș fi binevoitor Față de-acest întreg popor. Să-l izgonești! Ducă-se-ndat’, Că Eu, de el, M-am săturat!


„De-aceea se vor fi chemat „Argint, de Domnul, lepădat.”


„Tu, însă, să nu îndrăznești, Pentru popor, să mijlocești! Cereri și rugăciuni, astfel, Să nu-Mi faci Mie, pentru el. Nu stărui pe lângă Mine, Căci nu voi asculta de tine!


Atunci el iarăși a luat Cuvântul și mi-a explicat: „Aceștia-s cei doi unși, cei care Aflați sunt – fără încetare – În fața Domnului Cel Sfânt, Care Stăpân e, pe pământ.”


Isaia tot așa a zis Și-n prorocia lui a scris: „În vremile ce au să vină, Din Iese, crește-o Rădăcină, Ca peste Neamuri să domnească, Iar ele să nădăjduiască În al Său Nume, tot mereu.”


Ce mai putem să zicem noi? Căci nu mi-ajunge timpu-apoi, Dacă aș vrea ca să vorbesc De Ghedeon, să-l pomenesc Și pe Samson, ori pe Barac Sau referire – dacă fac – Și la Ieftaie, Samuel, La David și proroci, la fel!


Dacă îl vede cineva, Pe-un frate, c-a greșit, cumva, Păcătuind – și-acel păcat Nu-i către moarte îndreptat – Rugi facă, pentru frate’ său, Spre-a îndrepta lucrul cel rău. Dacă așa va proceda, Dumnezeu, viața, îi va da, Pentru cel care s-a rugat, Cari n-a făcut nici un păcat. Dar este și-un păcat mai mare Ce merge pe-a morții cărare. Pentru cel care o să poarte Acel păcat ce duce-n moarte, Nu îi voi spune, nimănui, Ca să se roage, Domnului.


Într-o sticluță, Samuel Avut-a untdelemn. Astfel, De Saul s-a apropiat Și pe-al său cap l-a revărsat. Apoi l-a sărutat și-a spus: „Nu te-a uns Domnul, spre-a fi pus Drept căpetenie astfel, Peste întregul Israel, Peste poporul Domnului Cari este moștenirea Lui?


„Îmi pare rău că, împărat, Pe Saul, Eu l-am așezat, Pentru că iată – văd prea bine – Că se abate de la Mine Și nu ține cuvântul Meu, Să-l împlinească, tot mereu.” Când Samuel a auzit Aceste vorbe, s-a mâhnit Tare, în suflet, și-a strigat Întreaga noapte – ne-ncetat – La Domnul Dumnezeul său, Căci el se necăjise rău.


Căci și neascultarea, iată, E tot atât de vinovată, Precum, de vină, e ghicirea. De-asemenea, împotrivirea Nu-i mai puțin nevinovată, Decât e închinarea dată În fața terafimilor Și-a tuturor idolilor. Pentru că nu ai împlinit Poruncile ce le-ai primit Din partea Domnului, prin mine, Domnul se leapădă de tine – Precum și tu te-ai lepădat – Și nu vei mai fi împărat.”


Dar Samuel a zis apoi: „Nu merg cu tine, înapoi, Căci Dumnezeu te-a lepădat, Pentru că nu L-ai ascultat. N-ai să mai fii, în acest fel, Mai mare, peste Israel.”


Din clipa ‘ceea, Samuel Nu l-a mai căutat, defel, Pe Saul, nici nu l-a zărit Până atunci când a murit. Însă l-a plâns, neîncetat, Din clipa-n care l-a chemat Domnul la El și i-a vorbit, Zicând apoi că S-a căit Căci în Israel – împărat – Pe Saul, El l-a așezat.


Iar slujitorii lui i-au spus: „De către duhul rău, de sus – Trimis de Domnul Dumnezeu – Muncit ești Saule, mereu.


Atunci când duhul rău venea – Când Dumnezeu îl trimitea – Și Saul era greu muncit, David lua harfa, grăbit, Se așeza în fața lui, Cântându-i împăratului, Un cântec blând, liniștitor, Până când răsufla ușor, Căci duhul rău îl părăsea Și iarăși, liniște avea.


David era fiul pe care, Isai – din Betleem – îl are. Isai, opt fii, a dobândit, Și-acum era îmbătrânit, Căci anii, greu, îl apăsau.


La acest ceas, mâine-ți trimit Un om, din Beniamin venit. Să-l ungi, când va sosi la voi, Drept căpetenie apoi, Peste-al lui Israel popor. Din mâna Filistenilor, Prin el, am să vă izbăvesc, Căci îndurare, Eu voiesc Să îi arăt poporului, Pentru că strigătele lui, Până la Mine s-au urcat.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa