Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 14:47 - Biblia în versuri 2014

47 După ce Saul a șezut Ca împărat, el a făcut Războaie multe cu cei care, Israelul, vrăjmași, îi are. El s-a luptat cu Moabiții Și cu Edom, cu Amoniții, Cu împărații cari ședeau La Țoba de împărățeau Și-apoi cu Filistenii care, Pe Israel, apăsau tare. În lupta împotriva lor, A fost, mereu, biruitor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

47 După ce Saul a început să domnească peste Israel, el a luptat împotriva tuturor dușmanilor săi din toate părțile: împotriva moabiților, împotriva fiilor lui Amon, împotriva edomiților, împotriva regilor din Țoba și împotriva filistenilor. În orice parte se ducea, era necruțător.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

47 După ce Saul a început să guverneze poporul Israel, a luptat împotriva tuturor dușmanilor lui din toate părțile: împotriva moabiților, împotriva amoniților, împotriva edomiților, împotriva regilor din Țoba și împotriva filistenilor. Oriunde se ducea, obținea victorii.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

47 Saul a luat domnia peste Israél, a luptat de jur împrejur cu toți dușmanii lui: cu Moáb, cu fiii lui Amón, cu Edóm, cu regii din Țobá și cu filisténii; oriunde mergea, era învingător.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

47 După ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părțile cu toți vrăjmașii lui: cu Moab, cu copiii lui Amon, cu Edom, cu împărații din Țoba și cu filistenii și, oriîncotro se întorcea, era biruitor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

47 Și Saul a luat domnia peste Israel și a luptat împotriva vrăjmașilor săi de jur împrejur, împotriva Moabului și împotriva copiilor lui Amon și împotriva Edomului și împotriva împăraților din Toba și împotriva filistenilor. Și ori încotro se întorcea îi punea în învălmășală.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 14:47
17 Mawu Ofanana  

Un fiu, cea mare a născut – Moab, drept nume, a avut. Din el ieșit-a un popor: Acel al Moabiților.


Cea mică a născut și ea, Un fiu. Ben-Ami se numea. El este tatăl tuturor, Din spița Amoniților.


Iată urmașii lui Esau, Care-au venit pe lume – sau Edom cum a mai fost chemat.


Ai lui Esau sunt acești fii, Iar pentru-ale lor seminții, Ei sunt cei care le-au condus. „Esau”, „Edom” este tradus.


În muntele Seir găsi Esau, loc bun, și poposi. Esau, Edom mai însemnează – Urmașii lui, acum urmează:


Nici sângele răniților – Precum nici a voinicilor Grăsime – nu a reușit, Pe Ionatan, să-l fi oprit, Și n-au oprit nici arcul lui, Nici sabia-mpăratului, Căci Saul nu își învârtea, Nicicând, în vânt doar, sabia.


Toți Amoniți-au priceput Cum că prin ceea ce-au făcut, Ajuns-au ca, urâți, să fie, De-a lui Israel seminție. De-aceea, oameni și-au tocmit Și de război s-au pregătit, Iar pedestrimea adunată, Din Siria a fost luată. Erau la douăzeci de mii Dintre ai Siriei copii. Unii, din Bet-Rehob, veneau; Alții, din Țoba, se trăgeau; De la cel care-nscăunat A fost, în Maca, împărat, O mie de oșteni chemară, Iar doisprezece mii luară Dintre aceia care sânt Aflați pe-al Tobului pământ.


David – cât fost-a împărat În Israel – a judecat Și-apoi, dreptate, a-mpărțit Poporului, necontenit.


Pe cel chemat Hadadazer (Sau altfel spus, Hadarezer) David – în urmă – l-a bătut. Tatăl pe care l-a avut, Era Rehob și împărat – Hadadezer – în Țoba-a stat. Aceste lucruri s-au făcut, Atuncea când David a vrut Ca peste râul Eufrat, Stăpân să fie așezat.


Domnu-l aduse pe Rezon, Apoi, vrăjmaș, lui Solomon. Rezon era acela care, Pe Eliada, tată-l are – Pe-acela care a fugit De la al său stăpân, numit Hadadezer, cari împărat, În Țoba, fost-a-ncoronat. (Hadadezer, de bună seamă Că și Hadarezar, se cheamă.)


De-aceea, un izbăvitor, Domnul, atuncea, S-a gândit Să îi ridice – negreșit – Să nu ajungă ca să piară Întregul Său popor, din țară. Ieroboam a fost găsit, Izbăvitorul potrivit. Ieroboam este cel care, Părinte, pe Ioas, îl are.


Iată-l pe-al vostru împărat, Pe care vi l-am așezat În frunte, drept conducător, Peste-al lui Israel popor! De-acum, eu am îmbătrânit – Vedeți dar bine – și-am albit. Nu pot ca să mai merg cu voi. Să nu vă necăjiți apoi, Căci vor rămâne fiii mei Și au să vă-nsoțească ei. Din tinerețe, ne-ncetat, În fruntea voastră am umblat.


Treizeci și doi de ani făcea Saul, atuncea când avea Să fie pus ca împărat, În Israel. În frunte-a stat, Numai doi ani și a domnit.


Saul nu i-a mai urmărit Pe Filisteni, ci a pornit Spre casa lui și, imediat, Întreg poporul l-a urmat.


Viața lui Saul s-a vădit Un lung război – necontenit – Crâncen și neîndurător, În contra Filistenilor. Saul, de câte ori găsise Un om care se dovedise Voinic și tare, îi cerea Să-i șeadă-apoi, alăturea.


Tocmai atuncea, se găsea Un om, acolo. El ședea, Închis, în fața Domnului. În slujba împăratului, Omul acela s-a aflat, Fiind mai mare așezat, Peste păstorii cei pe care, În slujba lui, Saul îi are. De neam, fusese Edomit Și, Doeg, el era numit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa