Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 12:3 - Biblia în versuri 2014

3 Acum, la mine, să priviți Și-n contră-mi să mărturisiți, Aici, în fața Domnului, Precum și-n fața unsului Care-i al Său: cui i-am luat Boul, măgarul său, vreodat’? S-a întâmplat oare, cumva, Ca să apăs pe cineva? Pe cine am năpăstuit? Sau, de la cine am primit Mită, să-nchid ochii apoi? Mărturisiți – acuma – voi, Căci vreau ca să înapoiez Tot ceea ce vă datorez!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Iată-mă! Mărturisiți acum împotriva mea înaintea Domnului și înaintea unsului Său! Cui i-am luat boul sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am asuprit sau pe cine am chinuit? Din mâna cui am primit mită ca să închid ochii în privința lui? Spuneți-mi și vă voi da înapoi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Stau aici și vă cer acum să spuneți înaintea lui Iahve și înaintea celui uns ca rege, ce aveți să îmi reproșați! Cui i-am luat boul sau măgarul? Pe cine am înșelat sau am exploatat? Din mâna cui am primit mită ca să închid ochii față de vina lui? Spuneți-mi; și vă voi da înapoi!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Iată-mă! Spuneți în fața Domnului și în fața unsului său: al cui bou l-am luat? Sau al cui măgar l-am luat? Sau pe cine l-am înșelat? Pe cine l-am asuprit? Din mâna cui am luat mită ca să-mi închid ochii cu ea? Și vă voi da înapoi”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Iată-mă! Mărturisiți împotriva mea în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Iată‐mă: mărturisiți împotriva mea înaintea Domnului și înaintea unsului său: Al cui bou l‐am luat? Sau al cui măgar l‐am luat? Sau pe cine l‐am înșelat? Pe cine am apăsat? Și din mâna cui am luat o răscumpărare ca să‐mi orbesc ochii cu ea? Și vă voi înapoia‐o.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 12:3
29 Mawu Ofanana  

Căci am păzit căile Lui Și-astfel, în fața Domnului, Am fost găsit nevinovat.


Iată, chiar astăzi vreau ca voi Să le dați casele-napoi, Ogoarele ce le-ați luat, Sau viile ce vi le-au dat, Măslinii ce i-ați dobândit De la ai voști’ frați, negreșit. De-asemeni, pentru-ai voștri frați, A suta parte să o dați, Din tot ceea ce e știut Că drept dobândă le-ați cerut. Dați-le grâu – eu vă îndemn – Dați-le must și untdelemn.”


El nu-și dă banii cu dobândă Și nici nu o să stea la pândă Ca să ia mită, ne-ncetat, Contra celui nevinovat. Cel care-așa purtări arată, N-o să se clatine vreodată.


Să nu poftești ce e al său: Să nu poftești la casa lui, Nici la nevasta omului; Să nu poftești la robul său, La roaba lui, la boul său; Măgarul lui, să nu-l poftești Și-asemenea, să nu dorești Vreun lucru care e al său – Care-i al seamănului tău.”


Dacă ceea ce a furat – Măgar, bou, oaie – e aflat În viață încă-n mâna lui, O să îi dea stăpânului Acelor vite, înapoi, Totul, însă-ndoit apoi.


De-asemenea, să te ferești De daruri – să nu le primești; Căci darurile îi orbesc Pe toți acei ce le primesc, Făcând ca ai lor ochi deschiși – Când le primesc – să fie-nchiși; Iar hotărârile luate Nu vor mai fi adevărate. Ele vor fi răstălmăcite, De darurile ce-s primite.


Celui avar câștigu-i place, Și-n casă tulburare face; Dar cel cari mita o urăște, Acela viață dobândește.


Să dea-napoi lucrul luat Cu sila, sau acaparat Cu-nșelăciuni, sau lucrul care Dat îi fusese în păstrare, Ori lucrul ce s-a prăpădit Însă pe care l-a găsit;


Sau cel pentru care-a jurat Strâmb, să-l întoarcă, imediat, La omul ce-i stăpân pe el. Oricare-ar fi lucrul acel, Întreg are să-l dea-napoi Și-a cincea parte mai apoi, Să i se dea stăpânului, Peste valoarea lucrului, În ziua-n care o să vină Să își ia jertfa pentru vină.


Moise, atunci, s-a mâniat Și către Domnul, a strigat: „Nu căuta la al lor dar! Nu le-am luat nici un măgar Și toată lumea a văzut Că nici un rău nu le-am făcut!”


Toate-s ale Cezarului” – Au răspuns ei. „E-adevărat! Atuncea, dați ce e de dat Pentru Cezar, iar Domnului, Dați-I ceea ce este-al Lui!” –


Zacheu, însă, a stăruit, ‘Naintea Lui, și a vorbit: „Doamne, averea-mi împărțesc Și jumătate, dăruiesc, Săracilor; iar, de cumva, Năpăstuit-am, cu ceva, Pe orișicine, negreșit, Îi dau ‘napoi, tot, împătrit.”


Nu am râvnit nici la arginți Și nici la aurul cuiva. La haine, sau la altceva, Nicicând, eu nu am jinduit.


Iată că gata sunt, de drum, Și-a treia oară, vin acum, La voi, ca să vă întâlnesc. Dar nici acuma, nu voiesc Să vă fiu sarcină sau greu. Nu caut niciodată – eu – Un bun de-al vostru, pentru noi, Ci eu vă caut, doar pe voi. Nu sunt datori – e-adevărat – Copiii, să fi adunat, Pentru părinții lor, ci ei – E vorba de părinți-acei – Au datoria – pot a spune – Pentru ai lor copii, s-adune.


Să nu atingi vreun drept, cumva, Și să nu cate cineva, La fețele oamenilor. Să nu iei darurile lor, Căci darurile îi orbesc Pe înțelepți și răsucesc Apoi, cuvântul drepților.


Martori ne sunteți voi, mereu – Și-asemenea, și Dumnezeu – Precum că, de la început, Purtare sfântă, am avut, Dreaptă, fără vreo meteahană, Și fără urmă de prihană.


Într-adevăr – cum ați aflat – Nicicând, n-am întrebuințat, Cuvintele lingușitoare, Nici vorbele amăgitoare, Nici lăcomia. Dumnezeu Ne este martor, tot mereu.


Neîncetat, voiesc să știți, Ca turma să o păstoriți – Turma lui Dumnezeu – căci iată, Sub paza voastră-i așezată; Nu pentru că siliți sunteți, Ci voie bună să aveți, În lucrul vostru, tot mereu, Precum voiește Dumnezeu. Nu pentru un câștig mârșav – Căci asta ar fi foarte grav – Să vă luptați, ci munciți bine, Cu lepădare dar, de sine.


Într-o sticluță, Samuel Avut-a untdelemn. Astfel, De Saul s-a apropiat Și pe-al său cap l-a revărsat. Apoi l-a sărutat și-a spus: „Nu te-a uns Domnul, spre-a fi pus Drept căpetenie astfel, Peste întregul Israel, Peste poporul Domnului Cari este moștenirea Lui?


Poporu-atunci a cuvântat: „Nicicând, tu nu ne-ai apăsat Și nici nu ne-ai năpăstuit. De-asemeni, mită, n-ai primit.”


El le-a mai zis: „Iată că eu, Martor, Îl iau pe Dumnezeu Și pe-al Său uns, că n-ați aflat Nimic, ca să vă fi luat.” Oameni-au spus: „Martori suntem, Că nici o plângere n-avem În contra ta, căci negreșit, Doar adevărul, l-ai rostit.”


Am să-Mi așez – neîndoios – Apoi, un preot credincios, Să-i placă sufletului Meu Și inimii Mele, mereu. Îi fac o casă stătătoare, Și va umbla, fără-ncetare, Doar înaintea Unsului Care va fi al Domnului.


La straiul tău, te rog, privește. Un colț, din haină, îți lipsește, Iar acel colț – ia seama bine – Uite-l, în mână e, la mine! Ți l-am tăiat, pe când dormeai. În mâna mea, tu te aflai, Iar eu, ușor, aș fi putut, Să te omor, însă n-am vrut. Deci după cele întâmplate, Vei ști că nici o răutate – Și nici o răzvrătire – n-are, Față de tine-a mea purtare. Totuși, tu – curse – îmi întinzi, Neîncetat, ca să mă prinzi, Să îmi iei viața, negreșit.


Iar celor ce l-au însoțit, În felu-acesta, le-a vorbit: „Să mă ferească Dumnezeu, Să-i fac vreun rău, domnului meu! Asupra împăratului Cari este unsul Domnului, Eu – mâna – n-am să mi-o ridic Să-i fac vreun rău, oricât de mic!”


Prin felu-n care a vorbit David – pe-ai săi – i-a stăpânit Și nimeni nu a încercat Să îl omoare pe-mpărat. Când zorii zilei au venit, Saul, la drum, iar a pornit


Ferească Domnul, de-așa rău! N-am să m-ating, de unsul Său, Căci Domnu-l pierde, sau îl scapă! Ia doar ulciorul pentru apă, Și sulița-mpăratului Care-i la căpătâiul lui Și-apoi, în grabă, să plecăm, Ca la ai noști’ să ne-nturnăm!”


David i-a zis, lui Abișai: „Să nu-l omori, căci voie n-ai! El este unsul Domnului! Cine va fi-mpotriva lui? Cine e cel ce l-a lovit, Fără să fie pedepsit?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa