Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 12:21 - Biblia în versuri 2014

21 Să Îl urmați, pe Domnul, voi, Pentru că altfel, fiecare Ar merge după lucruri care N-aduc folos, nici izbăvire La nimenea, căci sunt, din fire, Doar niște lucruri de nimic.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Nu vă duceți după lucruri deșarte, care nu vă aduc niciun folos și nici nu vă eliberează deoarece sunt lucruri deșarte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Nu vă duceți după lucruri inutile care nu vă aduc nici beneficiu și nici nu vă pot salva.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Nu vă abateți, căci ați urmat lucruri de nimic care nu folosesc și nu salvează, pentru că sunt lucruri de nimic!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Nu vă abateți de la El, altfel ați merge după lucruri de nimic, care n-aduc nici folos, nici izbăvire, pentru că sunt lucruri de nimic.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Și nu vă abateți, căci ați urma deșertăciuni care nu folosesc și nu mântuiesc, pentru că sunt deșertăciune.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 12:21
21 Mawu Ofanana  

Precum că ei nu au mai vrut A ști de legea Domnului Și nici de legământul Lui, Pe care El l-a încheiat Cu-ai lor părinți. Ei au urmat Lucruri pe care le vedeau Că neamurile le făceau, Și erau lucruri de nimic, La fel ca sufletul lor, mic. De-aceea, ei s-au dovedit Că de nimic sunt, negreșit, Urmând pe neamurile-acele, Măcar că Domnul – după ele – Să nu se ia, le-a poruncit.


Iată că toți sunt un nimic. Lucrările lor, pot să zic, Zadarnice-s – fără-ndoială – Iar idolii, suflare goală!”


„Vă strângeți și v-apropiați Voi, cei care sunteți scăpați Din țările neamurilor! Vă spun, spre știrea tuturor, Că toți cei care își cioplesc Idolii lor se dovedesc Fără pricepere, căci cheamă Un domn care – de bună seamă – Nu poate ca să-i mântuiască Sau sprijin să le dăruiască.


Idolul astfel făurit, Pe umăr, e apoi purtat Și pe-al său loc e așezat. Rămâne-va în locu-acel, Căci nu se poate mișca el. Oamenii vin în fața lui, Se-nchină-apoi idolului, Strigă la el și, rugător, Îi cer să le dea ajutor. El nu răspunde, iar apoi Nici nu îi scapă din nevoi.


Un dumnezeu, mare sau mic, Este un lucru de nimic. El este numai o lucrare Ce se vădește-nșelătoare Și are să se prăpădească, Pedeapsa când o să lovească.


Toți oamenii de pe pământ Doar niște proști, în față-Ți, sânt. Idolii lor nu se pot pune Cu Tine, căci deșertăciune Și lemn este a lor ființă, Precum și-ntreaga lor știință!


Este, cumva, vreun idol care Să deie ploaie e în stare? Sau cerul, singur, oare poate Ploaie să dea, precum socoate? Nu ești Tu Doamne, Cel ce ai Ploaia? Oare, nu Tu o dai? În Tine, noi nădăjduim, Căci după cum prea bine știm, Tu ești cel care a putut, Pe toate, să le fi făcut!”


„Doamne, cetatea mea cea tare, Tăria și a mea scăpare! Toate popoarele ce sânt La marginile de pământ, La Tine vor veni să spună: „Iată că numai o minciună, Părinții noștri-au moștenit! Idoli deșerți ei au slujit, Ce nu le-au fost de ajutor!


„Iată că-ntreg poporul Meu Mare păcat a săvârșit Și-al său păcat e îndoit. L-au părăsit pe Domnul lor – Pe al apelor vii izvor – Și-n urmă puțuri și-au săpat, În care apa nu a stat.”


Domnul a zis: „Ce au găsit? Ce a părut nelegiuit, În Mine, pentru-ai voști’ părinți? Ce au gândit ale lor minți, Atuncea când s-au depărtat De Mine și au căutat Nimicuri, până când – se știe – Nimicuri au ajuns să fie?


Aceia care lipiți sânt De idoli, au îndepărtat Mila de ei. Eu, ne-ncetat,


Jertfe o să-I aduc, mereu, Cu mulțumiri, Lui Dumnezeu, Și fiecare juruință Voi împlini-o cu credință, Căci altă mântuire nu-i Decât în mâna Domnului.”


La ce poate fi folosit Un chip, de lucrător cioplit? Dar ce folos a căpătat Omul, de la un chip turnat – Cari se vădește o minciună – Încât ajunge să își pună Nădejdea-n el, deși e mut, Fiind de mâini de om făcut?


„Ce faceți?! Ce va apucat?! Stați și uitați-vă, la noi, Căci suntem oameni, ca și voi! Acuma dar – cum v-am mai spus – O veste bună, v-am adus, Ca să lăsați voi, la o parte, Aceste lucruri, ce-s deșarte, Și să vă-ntoarceți, negreșit, La Dumnezeu, cari a zidit Pământ și mare, cer și stele, Precum și tot ce este-n ele.


Acuma dar, despre mâncare, Din toate lucrurile care, La idoli, au ajuns jertfite, Vă voi da sfaturi, potrivite. Deci, fiți atenți, la ce vă zic: Un idol nu este nimic, Căci doar un singur Dumnezeu Există și va fi, mereu.


Când toate o să le primiți, Vegheați să nu fiți amăgiți! Să nu cumva, voi să uitați De Dumnezeu și să urmați Alți dumnezeii, ca să-i slujiți Și lor să vă-nchinați! Să știți


În inimi, de vă veți abate De la poruncile lăsate – Ca să slujiți alți dumnezei Și să vă închinați la ei –


La gelozie – ne-ncetat – Aceștia M-au întărâtat, Prin tot ce nu e Dumnezeu. Prin idolii deșerți, mereu, Au vrut a Mă întărâta. De-acum, și Eu voi căuta Să-i întărât la gelozie Și să stârnesc a lor mânie, Printr-un popor cari nu-i popor Și printr-un neam neștiutor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa