Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 1:7 - Biblia în versuri 2014

7 În anii toți care-au trecut, La fel, Penina a făcut. De câte ori Ana mergea La casa Domnului, venea Penina-ndată să-i vorbească Și astfel, să o necăjească. Ana, atunci, amar plângea Și să mănânce, nu voia.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Ea făcea lucrul acesta în fiecare an. Ori de câte ori Ana se ducea la Casa Domnului, ea o necăjea în felul acesta, iar Ana plângea și nu mânca nimic.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Penina proceda astfel în fiecare an. De fiecare dată când se ducea Ana la „casa” lui Iahve, ea o supăra în acest fel; iar Ana plângea și nu mânca nimic.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Așa făcea an după an: de fiecare dată când urca la casa Domnului, [Penína] o lua în râs, iar [Ána] plângea și nu mânca.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Și în toți anii era așa. Ori de câte ori se suia Ana la Casa Domnului, Penina o înțepa la fel. Atunci, ea plângea și nu mânca.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Și așa făcea Elcana an de an. Oridecâteori se suia ea la casa Domnului, aceea o împungea așa; și ea plângea și nu mânca.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 1:7
7 Mawu Ofanana  

Inima mea este lovită Și e ca iarba ofilită. Chiar și de pâine, uit mereu.


Atât de mare-i plânsul meu, Încât apoi mă pomenesc Că oasele mi se lipesc De carne. Sunt asemenea


Optzeci de oameni au venit, Care cu daruri s-au suit, La Casa Domnului. Erau Oameni cari, din Sihem, veneau, Din Silo și de-asemenea Veneau și din Samaria. Ei aveau bărbile tăiate Și purtau straie sfâșiate. Pe piele, tăieturi, aveau, Pe care ei și le făceau. Oameni-aceștia, fiecare, Aduceau daruri de mâncare Și cu tămâie, Domnului, Spre-a le-nchina în fața Lui.


Penina, ăst fapt, îl știuse Și de aceea, niciodat’, S-o necăjească, n-a-ncetat.


Bărbatul ei a căutat S-o mângâie și-a cuvântat: „De ce plângi Ano? Ce te-apasă, De nici nu vrei să stai la masă? De ce ți-e inima-ntristată Și tot mereu ești supărată? Ano privește-acum, la mine, Și spune-mi: oare, pentru tine, Nu prețuiesc, mult mai mult, eu, Decât zece feciori, mereu?”


Rugându-se, Ana a spus: „În Dumnezeul Cel de Sus, Se bucură inima mea. Prin El, putere voi avea. Puterea mea, El a-nălțat-o Și nimeni n-a mai clătinat-o. Gura mi s-a deschis, pe dată, Contra vrăjmașilor, căci iată, Se bucură sufletul meu, De sprijinul lui Dumnezeu.


A sa măicuță îi făcea O mantie și i-o dădea, În fiecare an, o dat’, Când se ducea cu-al ei bărbat, Ca să dea jertfa cuvenită Ce-i după Lege rânduită.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa