Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Samuel 1:26 - Biblia în versuri 2014

26 La Eli și așa i-a spus: „Te rog, mă iartă, domnul meu, Și află dar, precum că eu Sunt chiar femeia care-a stat, În acest loc și s-a rugat, Din inimă, lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

26 Ana a zis: „Ah, stăpâne! Viu este sufletul tău, stăpâne, că eu sunt femeia care stătea aici, lângă tine, rugându-se Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

26 Ana i-a zis lui Eli: „O, stăpânul meu! Îți jur pe sufletul tău care este viu, că eu sunt femeia care stătea aici, lângă tine, și se ruga lui Iahve.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

26 Ána a zis: „Te rog, domnul meu! Pe viața ta, domnul meu: eu sunt femeia care stătea înaintea ta rugându-se Domnului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

26 Ana a zis: „Domnul meu, iartă-mă! Cât este de adevărat că sufletul tău trăiește, domnul meu, atât este de adevărat că eu sunt femeia aceea care stăteam aici lângă tine și mă rugam Domnului!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

26 Și ea a zis: O, domnul meu, viu este sufletul tău, domnul meu, eu sunt femeia, care a stat aici lângă tine, rugându‐se Domnului.

Onani mutuwo Koperani




1 Samuel 1:26
11 Mawu Ofanana  

Îndată, fi-veți dovediți! Pe viața Faraonului, Că pentru voi, scăpare nu-i – Din țara mea – doar într-un fel: Aduceți pe copilu-acel, Care-ntre frați, este mai mic! Gata! Să nu aud nimic!


Urie zise: „Nu puteam, Să merg acasă, când știam Cum că chivotul Domnului Și oastea Israelului, Cu cea din Iuda-n corturi șade. Nu pot să fac, ce nu se cade. Când domnul meu Ioab – și-ai lui – Stau peste fața câmpului, Cum te gândești că aș putea, Să intru eu, în casa mea? Află-mpărate că nu vreau Nici să mănânc și nici să beau! De-asemenea, nu voi putea Să intru la nevasta mea, Căci știu că toți ai mei fârtați, Pe câmp, în corturi, sunt aflați. Viu este împăratul meu Și al tău suflet, însă eu – Lucrul acesta – n-am de gând Ca să-l înfăptuiesc, nicicând!”


David i-a pus o întrebare: „Cu tine, nu se află – oare – Și mâna lui Ioab, cumva?” Ea a răspuns: „Să-ți spun ceva: Află că în a mea poveste, Nici o abatere nu este – La dreapta sau la stânga ta – Din tot ce-a spus măria-ta. Ioab, mie, mi-a poruncit Să-ți spun tot ce-am mărturisit.


Însă-nainte de-a fi dus, Lui Elisei, așa i-a spus: „Rămâi aici, pentru că eu Trimis am fost, de Dumnezeu, Ca să mă duc pân la Betel.” Dar Elisei îi zise-astfel: „Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet viu, că eu, Nicicând n-am să te părăsesc. Iată că vreau să te-nsoțesc.” După ce-a cuvântat astfel, Cei doi plecară, spre Betel.


Ilie s-a apropiat De Elise și-a cuvântat: „Rămâi aici, pentru că eu Trimis am fost, de Dumnezeu, La Ierihon.” Atuncea el Răspunse-ndată-n acest fel: „Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet viu, că eu, Nicicând, n-am să te părăsesc. Iată că vreau să te-nsoțesc.” Sfârși de cuvântat și-apoi, La Ierihon s-au dus cei doi.


Ilie s-a apropiat De Elise și-a cuvântat: „Rămâi aici, pentru că eu Trimis am fost, de Dumnezeu, Pân’ la Iordan.” Atuncea el Răspunse-ndată-n acest fel: „Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet viu, că eu, Nicicând, n-am să te părăsesc. Iată că vreau să te-nsoțesc Și am să merg cu tine-acum.” Apoi, ei și-au văzut de drum.


Femeia zise: „Iată, eu Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet, că voi sta Cu tine și voi aștepta.”


Cu Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, În urmă, Iaebeț vorbise Și-n felu-acesta el Îi zise: „De mă vei binecuvânta, De mă-nsoțește mâna Ta, Dacă hotarele-mi lărgești Și dacă ai să mă ferești, Mereu, de vreo nenorocire, De suferință să n-am știre…” Iar Dumnezeu l-a ascultat Și tot ce I-a cerut i-a dat.


Saul, atunci când l-a zărit Pe David care a pornit În contra Filisteanului, Îi zise căpitanului Oștirii sale: „Vreau să știu, Cine-i acesta? Al cui fiu, E tânărul acesta, oare?” Abner, care era mai mare Peste oștire, s-a uitat La Saul și-a răspuns, mirat: „Pe al tău suflet, împărate, Nu pot răspunde – din păcate – Pentru că nu știu cine este.”


David a zis și a jurat: „Al tău părinte a aflat Că-n față-ți, trecere, am eu, Și-a zis atunci: „Fiului meu, Nu trebuie nicicând a-i spune, Că vreau – pe David – a-l răpune, Căci se-ntristează, de cumva, Are să afle-așa ceva.” Dar viu e Domnul Dumnezeu – Precum și-al tău suflet – căci eu Sunt numai la un pas de moarte, Dacă așa o să se poarte Și de acuma înainte, Față de mine-al tău părinte.”


Acuma însă, eu mi-am zis Precum că viu e Dumnezeu Și al tău suflet, tot mereu, Că Domnul, astăzi, te-a oprit Din drum și n-a îngăduit, Sânge să verși. Cei ce sunt răi, Toți cei ce sunt dușmanii tăi Și care-ți vor doar răul ție, Asemeni lui Nabal să fie!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa