Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Regi 3:12 - Biblia în versuri 2014

12 Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 iată, voi face așa cum ai cerut. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută, cum nu s-a mai văzut la nimeni înaintea ta și nu se va mai vedea la nimeni care va urca la tron după tine.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 voi face așa cum ai cerut. Îți voi da o minte înțeleaptă și practică – așa cum nu a avut nimeni înaintea ta și nici nu va mai avea după tine.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 iată, voi face după cuvintele tale. Îți voi da o inimă înțeleaptă și chibzuită: ca tine nu a mai fost nimeni înainte și după tine nu se va mai ridica nimeni ca tine.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 voi face după cuvântul tău. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n-a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 iată am făcut după cuvântul tău; ți‐am dat o inimă înțeleaptă și care aude încât n‐a fost asemenea ție înaintea ta și nu se va scula asemenea ție după tine.

Onani mutuwo Koperani




1 Regi 3:12
25 Mawu Ofanana  

Lucrul acesta ți l-am spus, Ca după-nțelepciunea ta, Să știi, apoi, a te purta. Tu ai să te-ngrijești, de el: Vei face dar, în așa fel, Încât nici perii lui albiți Să nu pogoare, liniștiți, În locuința morților. Ai să răzbuni dar, moartea lor.


Tu, înțelept, te-ai dovedit. De-aceea dar, nepedepsit, Să nu îl lași, în nici un fel. Vei ști cum să te porți cu el, Ca perii lui albiți să fie Însângerați, în veșnicie, În clipa-n care puși fi-vor, În locuința morților.”


Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.


Lui Solomon, i-a dat mereu, Înțelepciune, Dumnezeu, Așa cum a făgăduit; Iar Solomon, cât a domnit, Parte de liniște-a avut, Căci cu Hiram, el a făcut Un legământ prin care-apoi, Pace avut-au amândoi.


Iată cari este al meu plan: Avem să mergem în Liban, Ca să tăiem cedri. Apoi, La mare-i vom aduce noi Și-n plute o să îi legăm; Iar de la tine, așteptăm Ca să ne spui unde dorești Să ți-i trimitem. Când găsești Un loc ce este potrivit – Eu – plutele, am să-ți trimit, Cu ai mei oameni – se-nțelege – Ca ei apoi să le dezlege. În urmă, tu ai să le iei Și le vei duce unde vrei. În schimb, să îmi trimiți, aș vrea, Merinde, pentru casa mea.”


Domnul, apoi, neîncetat, Pe Solomon, l-a înălțat Sub ochi-ntregului popor, Iar astfel, nici un domnitor – Care-naintea lui fusese – Asemeni lui, nu ajunsese.


Să fie binecuvântat, Mereu dar, Domnul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, Care-a făcut acest pământ Și cerurile câte sânt, Căci El, de David, S-a-ndurat Și-un înțelept fecior i-a dat, Care-și va face-o casă lui, Precum și-o casă, Domnului.


Nu știți că Solomon, și el, Păcătuit-a-n acest fel? Asemeni lui, alt împărat – În lume – nu s-a mai aflat. Domnu-l pusese-n Israel, Drept împărat, pentru că El, Pe Solomon, mult l-a iubit. Dar totuși, a păcătuit, Căci ale lui soții străine L-au dus la rău, cum știți prea bine.


Tu, rugăciunile rostite De cei aflați în suferință, Le-asculți mereu, cu-ngăduință. Din cerul Tău, spre ei, privești Și-n inimă îi întărești. Îți pleci urechea către ei,


Căci Domnul dă înțelepciune, Și-n al tău suflet o va pune. Din gura Lui iese știință, Pricepere și cunoștință.


Eu, inima, mi-am îndemnat Să cerceteze, s-adâncească – Cu-nțelepciune să gândească – Tot ce sub ceruri se întâmplă. Nu-i o-ndeletnicire simplă, Ci dimpotrivă, truda cere, Perseverență și putere. Așadar iată, Dumnezeu Cum l-a trudit, pe om, mereu.


Și mie însumi mi-am vorbit: „Sporit-am în înțelepciune, Mai mult decât puteau s-adune Cei care-au fost încoronați ‘Naintea mea ca împărați, Peste Ierusalim.” Mereu, În minte adunat-am eu, Înțelepciune și știință.


Le voi răspunde, de îndat’, ‘Nainte de-a Mă fi chemat Și-am să-i ascult, necontenit, ‘Nainte de a fi sfârșit Ceea ce vrut-au să Îmi spună!


Prin îndurarea cari mereu Le-a arătat-o Dumnezeu, Cei patru tineri au primit Știință și au dobândit, Apoi, putința să adune O cât mai mare-nțelepciune Ce le-a adus pricepere La orice fel de scriere Deosebită. Astfel, El Făcutu-l-a pe Daniel – A cărui minte o deschise – Deștept în viziuni și vise.


Regina de la miazăzi Se va scula în acea zi, Lângă ăst neam. Asemenea, Îl va învinui și ea, Căci dintr-un capăt de pământ, Pentru-al lui Solomon cuvânt – Când auzit-a ce se spune Despre a lui înțelepciune – Să îl asculte, a venit. Voi, însă, nu v-ați pocăit, Deși aici, e Unul care E, decât Solomon, mai mare.


Pentru că o să căpătați O gură și-o înțelepciune, În contra căror, a se pune, Dușmanii voști’ nu vor putea.


Iosua – al lui Nun fecior – Era în fruntea tuturor. Fusese plin de-nțelepciune, Pentru că apucase-a-și pune, Mâinile, Moise, peste el. Astfel, întregul Israel, În jurul său s-a adunat Și-apoi, de el, a ascultat, Făcând dar totul potrivit Poruncilor ce le-a primit Moise, din partea Domnului, Ca să le dea, poporului.


În care fost-au așezate Comorile nemăsurate, De-nțelepciune, de știință, Și orice fel de cunoștință.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa