1 Regi 19:2 - Biblia în versuri 2014

² Femeia-ndată a trimis, Un sol, prin cari astfel a zis, Către Ilie: „Iată, eu Vreau, pedepsită-a fi mereu, Cu toată-asprimea zeilor, Dacă nu am să te omor! Mâine, la ceasul acesta, Voi face eu, cu viața ta, Ceea ce și tu le-ai făcut Prorocilor ce i-a avut Bal, cel pe care îl slujesc! Mâine, am să te nimicesc!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² Izabela a trimis un mesager la Ilie ca să-i spună: „Dumnezeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă mâine la această oră nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia dintre ei!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Izabela a trimis un mesager la Ilie, ca să îi transmită (din partea ei): „Zeii să se comporte cu mine cu toată duritatea lor, dacă mâine, la această oră, nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia dintre acești profeți!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Izabéla a trimis un mesager la Ilíe să-i spună: „Așa să-mi facă Dumnezeu – ba mai rău – dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face sufletul tău ca sufletul unuia dintre ei!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Izabela a trimis un sol la Ilie să-i spună: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia din ei.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Și Izabela a trimis un sol la Ilie zicând: Așa să‐mi facă dumnezeii și încă mai mult dacă mâine pe vremea aceasta nu voi pune sufletul tău ca sufletul unuia dintre ei.

1 Regi 19:2 Mawu Ofanana

2 Samuel 19:13

„Când pe Amasa-l întâlniți, În felu-acesta, să-i vorbiți: „Nu ești, din osul meu, luat? Nu ești, din carnea mea-ntrupat? Mă pedepsească Dumnezeu Cu toată-asprimea Lui, mereu, Dacă cumva nu vei fi dus Și, în al lui Ioab loc, pus, Drept marele conducător Aflat în fruntea oștilor!”

2 Samuel 3:9

Mă pedepsească Dumnezeu, Cu toată-asprimea, dacă eu Nu fac, de-acuma, ne-ncetat, Așa cum Domnul i-a jurat

1 Regi 2:23

Apoi, pe Domnul, a jurat Și-n acest fel a cuvântat: „Față de mine, Dumnezeu, Cu toată-asprimea Lui, mereu, Vreau să se poarte, negreșit, Dacă va fi nepedepsit Adonia, pentru ce-a spus. Cuvintele pe cari te-a pus Să-mi ceri a i le asculta, Află că viața-l vor costa!

1 Regi 2:28

Vestea aceasta, de îndată, De către toți a fost aflată, Căci iute, zvonul s-a lățit, Încât Ioab a auzit Tot ceea ce s-a întâmplat. Atuncea, el a alergat Până la cortul Domnului. La coarnele altarului, În mare grabă el s-a dus; Pe ele, mâinile și-a pus Și a stat astfel, încleștat. El se simțise vinovat, Că fost-a cu Adonia Și-altă scăpare nu avea, Cu toate că el, niciodat’, Pe Absalom, nu l-a urmat.

1 Regi 20:10

Când Ben-Hadad a auzit Răspunsul, iute-a repezit Alți soli, către Ahab. Prin ei, El zise: „Vreau ca zeii mei Cu-asprime să mă pedepsească, De nu are să nimicească Oștirea mea, Samaria! Doar praf rămâne-va, din ea! Dar și acela-i prea puțin, Pentru oștenii care vin Pe urma mea. Din praful ei, Nu vor putea oștenii mei, Măcar un pumn de praf a ține, Căci multă oaste e cu mine!”

2 Regi 19:22

Pe cine-ai ocărât tu dar? Batjocuri, cui, ai aruncat Și-n contra cui, tu ai strigat? Dar împotriva cui, cutezi, Să îți ridici ochii? Nu vezi? În contra Sfântului, pe care Neamul lui Israel Îl are!

2 Regi 6:31

Al lui Israel împărat A zis atuncea: „Dumnezeu, Cu toată-asprimea Lui, mereu, Pe mine să mă pedepsească, De am să-l las să mai trăiască Pe Elisei al lui Șafat! Azi, capul îi va fi tăiat!”

Exodul 10:28

El, către Moise, mâniat: „Ieși de la mine, imediat! Să nu-ndrăznești ca să mai vii, În față-mi, pentru că, să știi, Că de mai dau ochii cu tine, Nu are să îți fie bine! Deci, să nu spui că nu ți-am zis: Voi pune ca să fii ucis!”

Exodul 15:9

Vrăjmașu-a zis: „Îi urmăresc! Am să-i ajung și-am să-i lovesc Și mă voi răzbuna. Apoi, Împart și prada de război. Cu sabia am să-i lovesc, Cu mâna mea îi nimicesc!”

Proverbe 27:1

Nu te făli cu ziua care Doar mâine-n lume va apare, Căci nu știi cum are să fie, Sau ce o să-ți aducă ție.

Ieremia 20:10

În jur, aud doar vorbe rele Și mă încearcă spaime grele. „Învinuiți-l!” – aud eu, Strigându-mi-se, tot mereu. „Haideți dar toți, să ne unim Și astfel să-l învinuim!” Toți oamenii care erau În jurul meu și cari trăiau Cu mine-n pace, mă pândesc, Să vadă când mă poticnesc Și zic: „Poate se lasă prins! De noi, va trebui învins! Să punem dar, mâna pe el Și să ne răzbunăm, astfel!”

Ieremia 26:21

Când Ioiachim, cu-aceia cari, Peste popor erau mai mari Și-ai săi viteji au auzit Cuvintele ce le-a rostit Urie-atunci, au căutat Motiv ca să-l omoare-ndat’. Dar Urie a auzit De ceea ce ei au urzit Și spre Egipt grabnic s-a dus, Unde la adăpost s-a pus.

Daniel 3:15

Acum fiți gata, pregătiți, Și-n clipa-n care auziți Al instrumentelor semnal, Glasul de trâmbiți, de caval Sau de cimpoi ori de ghitare, Ori cel ce alăuta-l are Și sunetul ce va avea Psaltirea-n urmă să îl dea, Jos, la pământ, să v-aruncați Și-ndată să vă închinați Chipului care l-ați văzut, Că eu din aur l-am făcut. Dacă n-o să vă închinați, În flăcări fi-veți aruncați, În mijlocul cuptorului!”

Rut 1:17

Acolo unde o să-ți vie Moartea – unde te-or îngropa – Mormânt, și eu îmi voi săpa! Să-mi facă Domnul, ce dorește: De tine, nu mă despărțește Nimeni, doar moartea va putea!”