Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Regi 1:5 - Biblia în versuri 2014

5 Adonia – acel pe care, Haghita, drept fecior, îl are – Atât de mult s-a sumețit, Încât în ăst fel a vorbit: „Eu am să fiu încoronat, În Israel, ca împărat!” De-aceea, el și pregătit Care și, oameni și-a tocmit. Mulți călăreți îl însoțeau, Iar oamenii cari alergau În fața lui, necontenit, Cinzeci la număr s-au vădit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Adonia, fiul Haghitei, s-a mândrit, zicând: „Eu voi deveni rege!“. El și-a pregătit un car, călăreți și cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Adonia – fiul Haghitei – s-a manifestat arogant și a zis: „Eu voi deveni rege (în locul tatălui meu)!” El și-a pregătit un car și călăreți. Avea cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Adonía, fiul lui Haghít, s-a semețit, zicând: „Eu voi domni!”. Și-a luat care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Adonia, fiul Haghitei, s-a sumețit până acolo încât a zis: „Eu voi fi împărat!” Și și-a pregătit care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și Adonia, fiul Haghitei, s‐a semețit zicând: Eu voi fi împărat. Și și‐a gătit care și călăreți și cincizeci de bărbați care să alerge înaintea lui.

Onani mutuwo Koperani




1 Regi 1:5
19 Mawu Ofanana  

Trecu o vreme, după care, Iată că mai mulți cai și care, Își strânse Absalom. Avea Cincizeci de inși, de-asemenea, Care, mereu, îl însoțeau, Căci înainte-i, alergau.


Apoi e cel al Haghitei, Care Adonia-i chemat. El de Șefatia-i urmat, Cari fiu îi e Abitalei


Pân’ la Bat-Șeba – la cea care, Pe Solomon, drept fiu, îl are – Natan, atunci, grabnic s-a dus Și-aste cuvinte i le-a spus: „N-ai auzit ce s-a-ntâmplat? Știi că avem alt împărat? Iată, Adonia – pe care, Haghita, drept fecior, îl are – S-a făcut singur împărat, Iar David, încă, n-a aflat.


Fata, frumoasă, s-a vădit Și de-mpărat a îngrijit, Dar împăratul – niciodat’ – Cu ea, nu s-a împreunat.


Adonia – acel pe care Haghita, drept fecior, îl are – La mama împăratului S-a dus, să-și spună păsul lui. Bat-Șeba-n față i-a ieșit Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Spune-mi de grabă, ce dorești? Cu gânduri pașnice, sosești?” El a răspuns: „Cu gânduri bune,


Adonia a zis: „Se știe Precum că astă-mpărăție Ar fi putut să fie-a mea. Tot Israelul mă privea, Căci fiecare a crezut Că împărat voi fi făcut. Cu toate-acestea, Dumnezeu A dat-o-n mâini, fratelui meu.


Viu este Domnul Dumnezeu – Care m-a întărit mereu, Acela care m-a adus Și care împărat m-a pus, Cel care-o casă mi-a zidit, Așa cum a făgăduit – Că astăzi chiar, Adonia Pieri-va, din porunca mea!”


Eu, mulți feciori, am dobândit. Doar Solomon a fost găsit, De Domnul, de a fi luat Și pus să fie împărat, Peste poporul Domnului, Precum avuse-n planul Lui.


David se ridică-n picioare Și zise către adunare: „Pe Solomon, pe fiul meu, L-a ales Domnul Dumnezeu. El este tânăr și plăpând, Iar lucrul ce-l aveam în gând – Casa lui Dumnezeu – e mare Și-i însemnată-astă lucrare. Casa ce fi-va construită, Nu-i pentru om, ci e menită Să fie pentru Dumnezeu.


Apoi, al treilea fiu avut, De David, Absalom se cheamă. Maaca este a lui mamă, A lui Talmai fată, cel care, Peste Gheșur, este mai mare. Fiul Haghitei se vădea Că s-a născut al patrulea. Adonia, el s-a chemat.


Ia seama la ce ți-am vorbit, Căci dacă te împotrivești Și ai să-ncerci să îl oprești Pe-al Meu popor, încă o dată,


‘Naintea morții, e mândria; Iar a căderii e trufia.


Pieirea este anunțată De inima înfumurată; Smerenia, însă, viețuiește Și-n fața slavei ea pășește.


Comoara lor n-are sfârșit, Căci aurul și-argintul sânt Grămadă, pe al lor pământ. Plină de cai, e țara lor Și-apoi numărul carelor Atât de mare se vădește, Încât nimeni nu-l socotește.


La masa ‘ceea. Deci, aflați, Căci cel care s-a înălțat, Va fi smerit; dar ridicat, Va fi cel ce s-a dovedit, Că a știut a fi smerit.”


Vă spun că mai neprihănit, Vameșul fost-a socotit. Acel cari se va fi-nălțat, Va fi smerit, iar ridicat, Fi-va cel ce s-a dovedit, Că a știut a fi smerit.”


„O rugăminte, îndrăznesc – În fața voastră – să rostesc. Spuneți la toți acei pe care, Locuitori, Sihemu-i are, Aste cuvinte: „Peste voi, Este mai bine ca apoi Să îi aveți conducători Pe ai lui Ierubal feciori? Prea bine știe fiecare, Că șaptezeci de fii, el are. Nu e mai bine să aveți Doar un stăpân? Ei, ce spuneți? Voi amintiți-vă, mereu, Că os din al vost’ os, sunt eu, Și carne sunt, din carnea voastră, Căci una e familia noastră.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa