1 Petru 2:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ Însă voi sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, o națiune sfântă, un popor care-I aparține Lui, ca să vestiți faptele mărețe ale Celui Ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Dar voi sunteți un popor ales, formând un regat de preoți și o națiune sfântă. Ați devenit societatea oamenilor sfinți care aparțin lui Dumnezeu. Astfel, voi puteți proclama lucrările speciale pe care le face Acela care v-a chemat din întuneric la excelenta Sa lumină!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Dar voi [sunteți] o „descendență aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, poporul luat în stăpânire [de Dumnezeu], ca să vestiți faptele mărețe” ale celui care v-a chemat din întuneric la minunata sa lumină.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁹ Voi însă sunteţi „o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor adunat de Dumnezeu” ca să vestiţi faptele măreţe ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;

1 Petru 2:9 Mawu Ofanana

Psalmi 106:5

Neprețuita bucurie, Pe care Tu, mereu, o dai, Aleșilor pe care-i ai. Arată-mi fericirea lor, Lăsată pentru-al Tău popor, Să pot a mă mândri și eu, Cu moștenirea Ta, mereu!

Psalmi 118:27

Al nostru Domn e Dumnezeu. Asupra noastră El veghează, Pentru că El ne luminează. Cu funii tari, voi să legați Vita pe cari drept jertfă-o dați. Duceți-o-n fața Domnului, La coarnele altarului!

Psalmi 135:4

Domnul, pe Iacov, l-a cules Și pe Israel l-a ales Pentru ca el, al Lui să fie, De-acum și până-n veșnicie.

Psalmi 22:30

Un neam de oameni Domnului Au să-I slujească, ne-ncetat. La cei care-i vor fi urmat, Ei le vor povesti mereu, Despre al nostru Dumnezeu.

Psalmi 33:12

Ferice de poporul care, Drept Dumnezeu, pe Domnu-l are! Ferice dar, poporului Cari este moștenirea Lui!

Psalmi 73:15

De-aș zice: „Vreau ca să vorbesc La fel precum vorbesc cei răi”, Credință nu mai dovedesc, Față de toți copiii Tăi.

Isaia 26:2

Deschideți porțile de jos, Să intre neamul credincios, Neam care e neprihănit.

Isaia 41:8

Dar Tu Israel, rob al Meu, Tu Iacove, pe care, Eu Alesu-te-am, ca să te am, Căci ești sămânța lui Avram – Cel care, după cum se știe, Prieten bun, Îmi este Mie –

Isaia 42:16

Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.

Isaia 44:1

„Ascultă Iacov, rob al Meu, Israele, pe care Eu Alesu-te-am, precum am vrut!”

Isaia 61:6

În timp ce voi veți fi numiți Drept preoți ai lui Dumnezeu, Căci o să Îl slujiți, mereu. A neamurilor bogăție, Numai la voi, are să vie, Iar cu a lor fală, apoi, Aveți ca să vă făliți voi.

Isaia 62:12

Atuncea, ei vor fi chemați „Popor sfânt și Răscumpărați Ai Domnului”; ție-ți vor pune Un nume nou și îți vor spune Că ești „Cetatea căutată, Nepărăsită niciodată”.”

Isaia 66:21

Apoi – în urmă – dintre ei, Îi voi alege pe acei Pe care o să-i vreau ca Mie, Leviți și preoți, să Îmi fie. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.

Isaia 9:2

Poporul care se vădea Că-n întuneric rătăcea, Iese din bezna cea deplină Și-acuma vede o lumină. Peste cei care se vădeau Că-n umbra morții locuiau, Iată – acuma – că răsare – Și-i scaldă – o lumină mare.

Maleahi 3:17

„Iată că oamenii acei Se dovedesc a fi ai Mei. Ei au să-Mi fie – bunăoară – La fel precum e o comoară, În ziua ‘ceea cari anume Am pregătit-o pentru lume. Milă, de ei, voi avea Eu, Așa cum milă, tot mereu, Părintele îi dăruiește Fiului său, cari îl slujește.

Matei 4:16

Norodul care a zăcut În întuneric, a văzut Mare lumină, iar acei Din umbra morții – peste ei – Soarele-acum a răsărit!”

Matei 5:16

Și tot așa vreau luminând Lumina voastră ca, văzând – Lumea – ce fapte-ați săvârșit, Să fie, astfel, proslăvit Numele Tatălui din cer – Aceasta-i ceea ce vă cer!”

Luca 1:79

Să lumineze, schimbând sorții, Celor ce zac în umbra morții, Și îndemnând, pe fiecare, Să calce pe-a păcii cărare!”

Ioan 17:19

Eu Însumi, pentru că voiesc Ca ei – cei ce Mi-au fost dați Mie – Prin adevăr, sfințiți, să fie.

Fapte 20:28

Acuma dar, dragii mei frați, Asupra voastră, să vegheați Și-asupra turmei, peste care, Sunteți episcopi, fiecare, Puși chiar de Duhul Sfânt. Să știți Cum trebuie să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, Ce-a câștigat-o El, cu greu, Cu al Său sânge. Știu prea bine,

Fapte 26:18

Căci tu le vei deschide-apoi, Ochii, să vadă și să vină, Din întuneric, la lumină; De sub Satana, să se smulgă, La Dumnezeu ca să ajungă. Crezând în Mine, fiecare Are să capete iertare, Pentru păcat; de-asemenea, Și părtășie vor avea, Cu toți cei sfinți, la moștenire.”

Fapte 26:28

„Precum văd eu, tu vrei, pe mine, Ca să mă faci creștin, de-ndat’” – Răspunse-Agripa împărat.

Romani 9:24

El ne-a chemat dar, frații mei, Dar nu numai dintre Iudei, Ci și din Neamuri care sânt, Azi, răspândite pe pământ,

1 Corinteni 3:17

Dacă-ndrăznește cineva, Ca Templul Domnului, cumva, Să-l nimicească, o să fie Zdrobit, de-a Domnului mânie. Căci Templul Său e sfânt; și-apoi, La fel, tot sfinți, sunteți și voi.

Efeseni 1:14

Fiindcă Duhu-acesta Sfânt Ne e arvună, pe pământ, A moștenirii viitoare, E prețul de răscumpărare, Al celor cari sunt câștigați De Dumnezeu și sunt luați Spre lauda și slava Lui.

Efeseni 1:6

Spre laudă, neîncetat, A slavei și harului dat, Prin Prea Iubitul Său. Astfel,

Efeseni 3:21

Mereu, slavă să-I fie dată Și în Biserică, și sus, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus, Din neam în neam, prin ani ce vin, În vecii vecilor! Amin.”

Deuteronom 10:15

Și totuși, Domnul S-a lipit De-ai voști’ părinți și i-a iubit; Iar după ei, urmară-ți voi, Pe care v-a ales apoi, Dintre popoarele ce sânt Aflate azi, pe-acest pământ.

Deuteronom 14:2

Voi, pentru Domnul, pe pământ, Alcătuiți un popor sfânt, Ales de către Dumnezeu, Pentru a fi al Lui, mereu.

Deuteronom 18:2

Așa cum v-am mai arătat, Ei n-au să aibă-n stăpânire – Printre-ai lor frați – vreo moștenire, Pentru că Domnul Dumnezeu E moștenirea lor, mereu.

Deuteronom 4:20

Domnul, de mână, v-a luat; Deoparte, El v-a așezat Dintre popoarele ce pier, Căci din cuptorul cel de fier – Din al Egiptului ținut – V-a scos și, liberi, v-a făcut.

Deuteronom 7:6

„Voi, pentru Domnul, pe pământ Alcătuiți un popor sfânt. Pe-al vostru neam, El l-a ales. Dintre popoare v-a cules Și-apoi, deoparte, ați fost puși Și-n astă țară-ați fost aduși.

Filipeni 3:14

Caut, neîncetat, să merg Tot înainte și alerg, Spre ținta mea, spre premiul care E a lui Dumnezeu chemare, Făcută prin Iisus Hristos.

Coloseni 1:13

Din a tenebrelor putere, Ne-a izbăvit prin a Sa vrere, Dându-ne-n urmă – dragii mei – Împărăția dragostei Fiului Său. Acolo, El Ne-a strămutat, pe noi, astfel.

2 Timotei 1:9

Din slăvile cerești – de sus – El, mântuire, ne-a adus, Căci îndurare-a arătat, Chemarea sfântă, când ne-a dat, Nu după fapta omului, Ci după hotărârea Lui Și după harul arătat Cari, prin Iisus Hristos, e dat, De la-nceput, pe veșnicie,

Titus 2:14

Pe Sine însuși, El S-a dat, Ca să ne scape de păcat; Plătit-a o răscumpărare Și-astfel, pe noi – pe fiecare – Din lanțul de fărădelege, A reușit să ne dezlege, Vrând un norod să-și curățească, Pe care să îl pregătească A fi al Lui, râvnă având, În lucruri bune, orișicând.

1 Petru 1:2

După știința arătată, De la-nceput, de-al nostru Tată, Și prin acea sfințire, care, O face Duhul, spre-ascultare, Precum, însă, și spre stropire A sângelui dat peste fire, De Domnul nost’, Hristos Iisus: Eu, har și pace, v-am adus – Căci ele sunt neprețuite – Și vă doresc a fi-nmulțite!

1 Petru 2:5

Ca niște pietre vii, și voi Sunteți zidiți, formând apoi, O casă, toți – duhovnicească. Cu voi, o să se-alcătuiască În urmă dar, o preoție Cari sfântă trebuie să fie. Jertfe duhovnicești apoi, Va trebui s-aduceți voi, Lui Dumnezeu – pe al Său plac – Cari prin Iisus Hristos se fac.

1 Petru 4:11

Dacă vorbește cineva, Când va avea de spus ceva, Să folosească, tot mereu, Cuvintele lui Dumnezeu. Atunci când are cineva, Să îi slujească altcuiva, Slujirea trebuie-mplinită După puterea dobândită De-acela, de la Dumnezeu; Pentru ca astfel, tot mereu, Să fie Dumnezeu slăvit, Prin Cel ce fost-a răstignit, Deci prin Iisus Hristos, Cel care Și slavă și putere are, Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor! Amin.

Revelația 1:6

Celui care-a făcut, din noi, O-mpărăție mai apoi, Și ne-a făcut preoți, mereu, Pentru-al Său Tată, Dumnezeu – Să fie slava și, din plin, Toată puterea-n veci! Amin.

Revelația 20:6

E sfânt și fericit cel care A dovedit că parte are De-această primă înviere. Asupra lui, nici o putere – A doua moarte arătată – N-o să mai aibă, niciodată. Aceștia, toți, vor fi, mereu, Drept preoți ai lui Dumnezeu, Precum și-ai lui Hristos Iisus, Domnind cu El, precum s-a spus, Ani mulți – în număr de o mie – În sfânta Lui Împărăție.

Revelația 5:10

Tu ai făcut, din ei, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu, O minunată-mpărăție De preoți, care au să vie – Căci rânduiți astfel, ei sânt – Să-mpărățească, pe pământ!”

1 Samuel 12:22

Dar fiți încredințați – vă zic – Căci Dumnezeu Își ocrotește Poporul și nu-l părăsește, Din pricina Numelui Lui Cel mare. Voia Domnului E de-a vă ridica pe voi, Ca să Îi fiți popor apoi.