1 Petru 2:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Pe toți oamenii, să-i cinstiți. Pe frați, doresc, să îi iubiți. Teamă s-aveți – vă îndemn eu – Necontenit, de Dumnezeu. De-asemeni, trebuie să știți, Ca, pe-mpărat, să îl cinstiți.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ Respectați-i pe toți, iubiți-i pe frați, temeți-vă de Dumnezeu, respectați-l pe împărat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Respectați pe toți oamenii, iubiți-vă frații, trăiți în reverență față de Dumnezeu și acordați onoare(a corespunzătoare) regelui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Cinstiți-i pe toți, iubiți-i pe frați, temeți-vă de Dumnezeu, respectați-l pe rege!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁷ respectaţi-i pe toţi oamenii, iubiţi frăţia credincioşilor, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi cinste împăratului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Cinstiți pe toți oamenii; iubiți pe frați; temeți-vă de Dumnezeu; dați cinste împăratului!

1 Petru 2:17 Mawu Ofanana

Geneza 20:11

Avram răspunse hotărât: „Credeam că fi-voi omorât, Din pricina nevestei, eu, Căci nu-i teamă de Dumnezeu, La oamenii din țara asta.

Geneza 22:12

„Să nu pui mâna pe băiat, Căci știu acum, cu-adevărat, Că tu te temi de Dumnezeu Și că ai să-L asculți mereu. Pe al tău fiu – văzut-am bine – Nu l-ai cruțat tu, pentru Mine.”

Geneza 42:18

A treia zi, Iosif s-a dus La ei și-a zis: „Precum v-am spus, Să faceți, de vreți să scăpați!

1 Cronici 29:20

Către întreaga adunare, David a zis: „Vreau, fiecare Din voi, să-L binecuvântați Pe Domnul și să-L lăudați.” Întreg poporul a făcut Așa precum i s-a cerut: Pe Domnu-a binecuvântat Și-apoi, cu toți s-au închinat, Atât în fața Domnului, Cât și a împăratului.

Psalmi 111:10

Frica de Domnul – e știut – E-a-nțelepciunii început, Iar toți cei care o păzesc, O minte zdravănă vădesc, Pentru că slava Domnului Ține în veacul veacului.

Exodul 20:12

Să îți cinstești tatăl și mama, Căci doar așa – ia bine seama! – Poți, zilele, să îți lungești, În țara ce ai s-o primești – Pe care Domnul ți-o dă ție.

Proverbe 1:7

Frica de Domnu-n conștiință, E început pentru știință. Dar cei nebuni – pierzând măsura – Nesocotesc învățătura. Și-nțelepciunea. Fiul meu,

Proverbe 23:17

Nu-i pizmui pe mincinoși – Pe oamenii cei păcătoși – Ci-n a ta inimă, mereu, Frică să ai de Dumnezeu,

Proverbe 24:21

Tu teme-te de Dumnezeu Și de-mpărat, copilul meu! Nu te-aduna cu cei stricați, Cu oamenii ne-astâmpărați!

Qohelet 8:2

Îți spun: „Poruncile ce-s date De împărat, să le păzești, Din pricină că jurat ești În fața Domnului, mereu. Acesta este sfatul meu!”

Levitic 19:32

În fața perilor albiți, Să te ridici. Să îi cinstiți Pe cei ce sunt bătrâni, mereu. Teamă să ai de Dumnezeu, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt.

Zaharia 11:14

Toiagu-al doilea Mi l-am frânt, Cari se chemase „Legământ”, Să rup frăția-n acest fel, Din Iuda și din Israel.

Matei 22:21

Toate-s ale Cezarului” – Au răspuns ei. „E-adevărat! Atuncea, dați ce e de dat Pentru Cezar, iar Domnului, Dați-I ceea ce este-al Lui!” –

Ioan 13:35

Dacă, mereu, voi o să știți Ca – între voi – să vă iubiți, Ceilalți, prin asta, au să știe Că Îmi sunteți ucenici, Mie.”

Romani 12:10

Cu dragoste frățească, voi Să vă iubiți, cu toți, apoi. În cinste, vreau, să învățați, Întâietate, să vă dați.

Romani 13:7

Deci fraților, mereu, să dați – La toți – ceea ce datorați: Cui datorați birul, să știți Că trebuie să îi plătiți; La cel ce vamă-i datorați, Vamă va trebui să-i dați; Cui frica-i datorați apoi, Frică să știți să îi dați voi; Iar dacă cinste-i datorați, Atuncea cinste să îi dați.”

2 Corinteni 7:1

„Deci, dacă noi – biete ființe – Avem așa făgăduințe, Atuncea, trebuie să știm, Necontenit, curați, să fim, De-ntinăciunea trupului, Precum și de a duhului, Spre-a duce, până la sfârșit, Sfințirea noastră, negreșit, Trăind în frică, tot mereu, Față de-al nostru Dumnezeu.”

Efeseni 5:21

În frica lui Hristos apoi, Supuși să fiți voi, între voi.

Filipeni 2:3

Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare.

1 Timotei 6:1

„Cei ce se află în robie, Stăpâni-n cinste să și-i ție, Ca Numele lui Dumnezeu Și-nvățătura Lui, mereu, Să nu fie disprețuite Și nici, de rău, a fi vorbite.

Evrei 13:1

„Mereu, în dragostea frățească, Aș vrea ca să se stăruiască.

1 Petru 1:22

Deci, voi – care v-ați curățat Sufletul, când, prin Duhul Sfânt, Al adevărului cuvânt, L-ați ascultat, ca să puteți O dragoste de frați s-aveți, Neprefăcută – vreau să știți, Din inimă, să vă iubiți, Unii pe alții, cu căldură. Să nu fie, între voi, ură,

1 Petru 2:13

Supuși fiți, stăpânirilor, Care sunt omenești, mereu, Așa cum cere Dumnezeu; Și împăratului, să-i fiți Supuși, pentru că el – cum știți – Este înalt stăpânitor.

1 Petru 5:5

La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.

1 Samuel 15:30

Saul a zis, la rândul său: „Da! Am păcătuit, știu bine! Însă acum, vino cu mine, Să mă închin lui Dumnezeu. În față la poporul meu Și la bătrânii cei pe care Neamul lui Israel îi are – Te rog – dă-mi cinstea cuvenită, Cari e pentru-mpărat menită.”