1 Petru 2:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Purtare bună, să aveți, Când, între Neamuri, voi sunteți, Pentru ca-n tot ce vă vorbesc De rele și v-asemuiesc Cu cei ce rele fac, prin voi – Prin faptul că ei văd apoi, Că faceți bine, tot mereu – Slavă să-I dea, lui Dumnezeu, În ziua cercetării lor.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Să aveți o purtare bună în mijlocul păgânilor, pentru ca, deși vă vorbesc de rău ca pe niște răufăcători, totuși, văzând faptele voastre bune, să-L glorifice pe Dumnezeu în ziua cercetării.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Să aveți un bun comportament între oamenii celorlalte națiuni. Deși ei vă defăimează, când vor vedea faptele voastre bune, vor fi determinați să Îl glorifice pe Dumnezeu în ziua venirii Lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Să aveți o purtare bună între păgâni, pentru ca, în cazul în care vă calomniază ca răufăcători, văzând faptele voastre bune, să ajungă să-l glorifice pe Dumnezeu în ziua vizitării.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹² Să aveţi o purtare frumoasă în mijlocul păgânilor, pentru ca, văzând faptele voastre bune, chiar atunci când vă blamează ca pe nişte răufăcători, să dea slavă lui Dumnezeu în ziua când vor fi cercetaţi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Să aveți o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe niște făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.

1 Petru 2:12 Mawu Ofanana

Psalmi 37:14

Sabia își vor trage cei Cari răi sunt – arcu-și încordează – Căci pe sărac, necontenit, Întotdeauna îl vânează Voind să-l vadă nimicit. Cei răi să-njunghie doar vor, Pe cei cari sunt neprihăniți,

Psalmi 50:23

Cel care, mulțumire, știe – Drept jertfă – să-Mi aducă Mie, Acela doar Mă proslăvește. Doar omul care își păzește Cărarea, parte va avea Să vadă mântuirea Mea.”

Isaia 10:3

„Hai spuneți, ce veți face oare, Voi toți, atunci, în ziua-n care Veni-va, ca și un șuvoi, Pedeapsa morții, peste voi?” La cine-oare-o să fugiți Ca ajutor să dobândiți?” „Unde veți pune, la păstrare, A voastră bogăție, mare?”

Daniel 6:4

Atuncea, toți aceia cari Erau slujbașii săi cei mari, Cu-nfrigurare au cătat Ceva în contra lui, legat De treburi din împărăție, Să poată-n urmă ca să vie În fața împăratului Spre a pârî purtarea lui. Dar orișicât s-au străduit, Nici o greșeală n-au găsit Și astfel, despre lucrul său, N-au putut spune nimic rău.

Matei 10:25

Ajunge ucenicului Să fie ca meșterul lui. La fel, ajunge robilor Să fie ca stăpânii lor. Când „Belzebul” este numit Stăpânul casei, negreșit, Cei care sunt în casa lui, Poartă pecetea numelui.

Matei 5:11

Dar fericiți vor fi apoi Și toți aceia dintre voi Când veți ajunge ca să fiți, Din a Mea vină, prigoniți. Astfel dar, voi, atuncea când Veți auzi lumea spunând Minciuni, și veți fi ponegriți,

Matei 5:16

Și tot așa vreau luminând Lumina voastră ca, văzând – Lumea – ce fapte-ați săvârșit, Să fie, astfel, proslăvit Numele Tatălui din cer – Aceasta-i ceea ce vă cer!”

Matei 9:8

Văzu acea minune mare, Speriată de puterea Lui, Slăvi Numele Domnului.

Luca 1:68

„Să fie binecuvântat Al nostru Domn, neîncetat! Și binecuvântat e Cel Cari Domn îi e, lui Israel, Pentru că și-a răscumpărat Poporul, când l-a cercetat!

Luca 19:44

Au să te pună la pământ, Pe tine și pe cei ce sânt Copii ai tăi; n-o să-ți rămâie Piatră pe piatră-n temelie, Căci n-ai știut tu, niciodată, Ziua când fosta-i cercetată.”

Luca 6:22

Ferice zic, când oamenii Din lume, vă vor izgoni: Atunci când au să vă urască Și când au să vă ocărască, Atuncea când al vostru nume, Ca lucru rău – de către lume – Are să fie lepădat, Doar pentru că ați arătat Credință-n Fiul omului Și ați călcat pe urma Lui!

Ioan 13:31

Iuda ieșise, iar Iisus, Celor care-au rămas, le-a spus: „A fost, acuma, proslăvit Al omului Fiu și vădit Este că tot acum, prin El, S-a proslăvit – în acest fel – Și Dumnezeu. Deci, Domnul, dacă

Fapte 15:14

Simon, întâi, ne-a arătat Cum, către Neamuri, S-a uitat Domnul voind ca un popor, S-aleagă, din mijlocul lor, Să-i poarte Numele. Firesc,

Fapte 24:13

Acele lucruri ce le-au spus – Pe care-n seama mea le-au pus – Voind să mă învinuiască, Nu pot ca să le dovedească.

Fapte 25:7

Atunci când Pavel a venit, Iudeii toți, care-au sosit De la Ierusalim, s-au dus Și, împotrivă, i-au adus Învinuiri multe și grele. Însă, nici una dintre ele, Nu au putut s-o dovedească.

Fapte 28:22

Însă, am vrea să auzim Părerea ta, pentru că știm Cum că partida ta stârnește, În orice loc unde vorbește, Numai împotrivire mare.”

Romani 12:17

„Nu-ntoarce, seamănului tău, Nicicând dar, răul pentru rău. Să urmărească orișicine, Neîncetat, doar ce e bine Pentru folosul tuturor, Al tuturor oamenilor.

Romani 13:13

Frumos, ca-n timpul zilei, noi Trebuie să trăim apoi, Nu doar în chefuri și-n beții, În fapte rele și curvii, În certuri, pizmă și rușine.

Romani 14:18

Cel cari, în acest fel – frumos – O să-L slujească pe Hristos, Plăcut este, de Dumnezeu, Iar oameni-l cinstesc mereu.

Romani 15:9

Ca Neamurile, tot mereu, Slavă să-I dea, lui Dumnezeu, Tocmai așa precum s-a zis Și cum e, în Scriptură, scris: „De-aceea printre Neamuri, eu Am să Te laud, tot mereu, Și voi cânta, pentru-al Tău Nume, Neîncetat, oriunde-n lume.”

1 Corinteni 14:25

Tainele-n inimă dosite, Atunci vor fi descoperite, Și au să cadă la pământ, În fața Domnului Cel Sfânt, Mărturisind, mereu, apoi, Că Dumnezeu e printre voi.

2 Corinteni 1:12

„Lauda noastră este dată, De mărturia arătată, De-al nostru cuget, ne-ncetat, Pentru că-n lume, ne-am purtat – Și mai ales, față de voi – Cu o sfințenie care-apoi, Vine din inimi ce-s curate Și cari, de Dumnezeu, sunt date, Pentru că nu ne-am bizuit Pe-nțelepciunea ce-a venit Din lume, ci pe harul care, Al nostru Dumnezeu îl are.

2 Corinteni 13:7

De-aceea, noi, lui Dumnezeu, Rugi Îi aducem, tot mereu, De-a vă feri ca nu cumva, Rele să facă cineva. Ăst lucru, nu-l facem – să știți – Ca noi să ne-arătăm primiți, Ci ca să faceți voi, ce-i bine, Chiar dacă noi – pentru oricine – Trecem a fi drept lepădați.

2 Corinteni 8:21

Căci căutăm, necontenit, Ca să lucrăm, mereu, cinstit, Atât în fața Domnului, Cât și în fața omului.

Efeseni 2:3

Între aceștia, bunăoară, Eram și noi, odinioară, Pe vremea-n care noi trăiam Exact așa precum eram, Mânați de pofta cea firească Aflată-n firea pământească Și de-ale noastre gânduri, care Ne frământau, fără-ncetare. În acel timp întunecat, Fii ai mâniei ne-am aflat Și-n toate, ne asemănam, Cu cei cu care viețuiam.

Efeseni 4:22

Adică să vă dezbrăcați De viața voastră, din trecut, De omul vechi ce l-ați avut – Cari dus se lasă, în vâltoare, După o poftă-nșelătoare –

Filipeni 1:27

Voi doar, mereu, să încercați În vrednic chip, să vă purtați, Față de Evanghelia care, Domnul Iisus Hristos o are, Ca astfel, chiar dacă sosesc – Sau chiar de am să mă găsesc Departe, undeva, de voi – Să pot ca să aud apoi, Că într-un singur duh aflați, Rămâneți tari și că luptați, Mereu, pentru credința care, Această Evangheli-o are,

Filipeni 4:8

Tot ceea ce-i adevărat, Tot ceea ce s-a arătat Vrednic, pentru a fi cinstit, Tot ceea ce s-a dovedit Că este drept și e curat, Tot ceea ce ați constatat Că este vrednic de iubit, Tot ce e demn de-a fi primit, Orișice faptă bună-apoi Și orice laudă – pe voi – Necontenit, să vă-nsoțească Și-acestea să vă-nsuflețească.

1 Tesaloniceni 4:12

Cu cei de-afară, ne-ndoios, Să vă purtați doar cuviincios, Cătând, în orișice privință, Să n-aveți nici o trebuință, De nimeni și nimic apoi.

1 Timotei 2:2

Pentru cei cari sunt împărați, Sau dregători sunt înălțați, Ca viața s-o aveți tihnită Și pașnică și liniștită, În cinste numai, și-n lumină, Cu o evlavie deplină.

1 Timotei 4:12

Și nimeni să nu îndrăznească, Cumva, să îți disprețuiască Apoi, anii de tinerețe. Pildă să fii, și în povețe, În dragoste și curăție, La fel și în credincioșie Și totodată, în purtare Și-n bine, pentru fiecare Dintre acei ce, credincioși, Se-arată, și evlavioși.

1 Timotei 5:10

Să fie cunoscută ea, Prin lucrurile-nfăptuite, Cari, fapte bune, sunt vădite: Să fi crescut copii, să știe Precum că trebuie să fie O gazdă bună – primitoare – Cari, ale sfinților picioare, Întotdeauna, le-a spălat, Mereu să îi fi ajutat Pe cei care sunt dovediți – Cu-adevărat – nenorociți, Și-n ajutor, să fi sărit, La fapte bune, negreșit.

Evrei 13:18

Și pentru noi, să vă rugați, Căci noi suntem încredințați Cum că un cuget bun avem Și-astfel, în orice loc suntem – În toate lucrurile – bine, Ne vom purta, cu orișicine.

Evrei 13:5

Banii, nicicând, să nu-i iubiți, Ci vreau ca să vă mulțumiți Cu ce aveți, căci El a zis – Iar în Scripturi se află scris – Că „Nicicând, n-am să te las Eu, Ci te voi însoți, mereu. În nici un chip, nu șovăiesc, Și n-am ca să te părăsesc”.

Iacov 3:13

E cineva cari s-a văzut Că-i înțelept și priceput? Acela, cu buna purtare Și cu blândețea ce o are, S-arate faptele lui bune, Făcute cu înțelepciune!

1 Petru 2:15

Căci iată, bunul Dumnezeu Vrea, ca făcând bine mereu, Voi, gura, să le-o astupați, La toți acei – dragii mei frați – Care s-au dovedit să fie Neștiutori, plini de prostie.

1 Petru 3:16

Păstrați-vă, neîncetat, Al vostru cuget, nepătat, Căci astfel, cei ce vă bârfesc, În ceea ce ei vă vorbesc De rău, să fie rușinați, Văzându-vă cum vă purtați, Cum în Hristos – toți, împreună – Aveți, mereu, purtare bună;

1 Petru 4:11

Dacă vorbește cineva, Când va avea de spus ceva, Să folosească, tot mereu, Cuvintele lui Dumnezeu. Atunci când are cineva, Să îi slujească altcuiva, Slujirea trebuie-mplinită După puterea dobândită De-acela, de la Dumnezeu; Pentru ca astfel, tot mereu, Să fie Dumnezeu slăvit, Prin Cel ce fost-a răstignit, Deci prin Iisus Hristos, Cel care Și slavă și putere are, Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor! Amin.

2 Petru 3:11

Deci, dacă toate-au să se strice, Atuncea, îndrăznesc a zice: Cum trebuie ca să fiți voi, Și ce purtări s-aveți apoi – Evlavioase și sfințite – Ca toate câte-au fost vestite

Rut 3:14

Rut a primit a lui povață, Rămânând până dimineață. În zori, Boaz i-a poruncit: „Să nu se afle că-ai dormit Aici, azi noapte! Nimenea – Că fost-ai în aria mea – Nu vreau să știe, nicidecum!