1 Petru 1:7 - Biblia în versuri 20147 Pentru ca astă încercare, Pentru credința voastră – care, Mai scumpă este la vedere, Decât e aurul ce piere Și totuși este cercetat Prin foc, pentru a fi curat – Să vă aducă, drept urmare, Laudă, slavă, cinste mare, Când se va arăta apoi, Iisus Hristos, pe care, voi – Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească7 pentru ca testarea credinței voastre, cu mult mai valoroasă decât aurul care piere și care totuși este testat prin foc, să aducă laudă, glorie și onoare la descoperirea lui Isus Cristos. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20187 Acestea testează credința voastră care este mult mai valoroasă decât aurul. Deși el nu reprezintă decât ceva efemer, este purificat prin testul focului. În mod asemănător, testarea credinței voastre va avea ca rezultat lauda, gloria și onoarea, atunci când Se va revela Isus Cristos. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20207 pentru ca valoarea credinței voastre, mai prețioasă decât aurul pieritor, care se încearcă în foc, să fie un motiv de laudă, glorie și cinste la arătarea lui Isus Cristos. Onani mutuwoRomână Noul Testament Interconfesional 20097 astfel încât, credinţa voastră încercată, cu mult mai de preţ decât aurul pieritor, care, totuşi, este încercat în foc, să fie spre laudă, slavă şi cinste la arătarea din nou a lui Iisus Hristos. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu7 pentru ca încercarea credinței voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere și care totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, Onani mutuwo |
Acela trebuie să știe Că-n vremile cari au să vie, Lucrarea ce a fost durată, Pe față o să fie dată. Atuncea, ea va fi știută, Căci o va face cunoscută Chiar ziua Domnului – pe loc – Și-o va descoperi în foc. Deci, focul e acela care Arată, pentru fiecare, Dacă vădește trăinicie Ceea ce-a pus, pe temelie.
De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.
Iată că în curând, El vine Și, pe aripi de vânt, se ține; Oricare ochi Îl va vedea. Va fi văzut – de-asemenea – Și de acei cari L-au străpuns. Atuncea, când va fi ajuns, Toată sămânța omenească Are să-nceapă să bocească. În timpurile care vin, Așa se va-ntâmpla – Amin – Când se-mplinește-acest cuvânt.
Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.
Un sfat, îți dau, ia seama bine! Vino să cumperi, de la Mine, Aur curat, cari, negreșit, Prin foc ajuns-a curățit, Ca astfel să te-mbogățești. Vino, ca să îți târguiești Straiul cel alb și nepătat, Și-mbracă-te cu el, îndat’, S-ascunzi sub faldurile sale, Rușinea goliciunii tale. Și pentru ochii, ia-ți doctorie; Unge-i apoi – limpezi să fie – Căci numai astfel, vei putea, Cu claritate, a vedea.
De-aceea iată, Dumnezeu – Cel care-i Domn în Israel – Vorbește-acum, în acest fel: „Spusesem că și casa ta – Și a tatălui tău – vor sta În fața Mea, umblând mereu, Numai după cuvântul Meu.” Dar iată, Domnu-acuma vine, Zicând: „Departe e de Mine, Lucrul acesta! Eu găsesc Căci trebuie să îi cinstesc Pe cei cari, cinste, Îmi arată! Dispreț doar, voi avea, pe dată, Față de cei ce se vădesc Precum că Mă disprețuiesc.