1 Petru 1:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Care, prin El, credeți apoi, În Dumnezeu ce L-a-nviat Din morți și, slavă, El I-a dat, Pentru a face cu putință, S-aveți nădejde și credință, În Dumnezeu, neîncetat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²¹ care, prin El, credeți în Dumnezeu. El L-a înviat dintre cei morți și L-a glorificat, astfel încât credința și speranța voastră să fie în Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Prin Cristos, voi credeți în Dumnezeu care L-a înviat și L-a glorificat. Deci credința și speranța voastră sunt în (acest) Dumnezeu.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Prin el voi credeți în Dumnezeu care l-a înviat din morți și i-a dat gloria așa încât credința și speranța voastră să fie în Dumnezeu.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²¹ cei ce prin El credeţi în Dumnezeu, care L-a înviat din morţi şi I-a dat slavă ca să vă puneţi credinţa şi nădejdea voastră în Dumnezeu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ care, prin El, sunteți credincioși în Dumnezeu, care L-a înviat din morți și I-a dat slavă, pentru ca credința și nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.

1 Petru 1:21 Mawu Ofanana

Psalmi 42:5

De ce ești trist, suflet al meu, Și gemete doar, scoți mereu? În Dumnezeu, să te gândești Mereu ca să nădăjduiești, Pentru că iarăși îmi va da Puterea de a-L lăuda. El pentru mine-i Domnul meu, Căci El îmi este Dumnezeu. El este a mea mântuire.

Ieremia 17:7

Să fie binecuvântat Omul care își va avea, În Dumnezeu, încrederea Și ne-ncetat se dovedește Că-n Domnul doar, nădăjduiește!

Matei 28:18

Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Puterea, de la Tatăl Sfânt, Mi-e dată-n cer și pe pământ!

Ioan 12:44

Iisus strigă, atunci: „Oricine E-acela care crede-n Mine, Nu crede-n Mine, ci v-am zis: Crede în Cel ce M-a trimis!

Ioan 14:1

„Să fiți tari, să nu vă lăsați, În inimi, a fi tulburați! Aveți credință-n Dumnezeu

Ioan 14:6

L-a privit blând și-apoi a spus, Pe înțelesul lor, pe față: „Cale și adevăr și viață, Sunt Eu! Și nimenea nu vine, La Tatăl Meu, decât prin Mine!

Ioan 17:1

Când a sfârșit, spre cer, Iisus Și-a ridicat ochii și-a spus: „Tată, ceasul, acum, sosește! Pe Fiul Tău, Îl proslăvește, Ca astfel să fii proslăvit,

Ioan 17:24

Tată, acolo unde-s Eu, Voiesc a fi și ei, mereu; Tu Mi i-ai dat, în grijă, Tată, Iar slava care Mi-a fost dată, De către Tine, Eu doresc Să le-o arăt și s-o-mpărțesc Cu ei, fiindcă M-ai iubit ‘Nainte de-a fi întocmit Lumea aceasta, toată. Iată,

Ioan 17:5

De către Tine. Acum, Tată, Mă proslăvește dar, pe Mine, Cu slava ce-o aveam, la Tine, ‘Nainte de-a se fi făcut

Ioan 3:34

Cel cari, de Domnul, e trimis, Spune ceea ce El I-a zis. Doar adevăr, are în gură, Căci Domnul nu-i dă, cu măsură, Din Duhul Sfânt. El Îl iubește

Fapte 2:24

L-a înviat Dumnezeu, iar. Al morții lanț, Domnul l-a frânt, Eliberându-L, din mormânt, Pentru că moartea nu putea, În stăpânire, a-L avea.

Fapte 3:13

Acela care a lucrat, Nu-i altul decât Dumnezeu. Al lui Avram a fost mereu, Al lui Isac și Iacov. El L-a proslăvit chiar pe Acel Pe care voi, cu toți, L-ați dat – Cum știți – în mâna lui Pilat. Pe robul Său, deci pe Iisus, L-a proslăvit, cum v-am mai spus, Deși v-ați lepădat de El, Cu toate că Pilat acel, Să Îi dea drumul, a-ncercat.

Fapte 3:15

Vă spun, acuma, ca să știți, Că L-ați ucis pe-al vieții Domn. Dar Domnul, din al morții somn, Degrabă, L-a-nviat apoi; Iar ai Lui martori, suntem noi.

Fapte 4:10

Și voi, și-ntregul Israel – Că vindecat e omu-acel – Ologul ce v-a fost adus – Prin sfântul Nume-al lui Iisus Hristos din Nazaret, pe care – Cum bine știe fiecare – Voi L-ați ucis! În mod voit, L-ați dat să fie răstignit, Dar Dumnezeu nu L-a lăsat, Între cei morți, ci L-a-nviat!

Romani 10:9

Deci, dacă tu mărturisești, Prin vorbele ce le rostești, Precum că Domn este Iisus Și dacă-n inimă ți-ai pus Credința cum că Dumnezeu L-a înviat din somnul greu Al morților, tu, negreșit, Atuncea, fi-vei mântuit.

Romani 4:24

Scrise au fost și pentru noi, Care, în urmă, am venit, Ca să ne fie socotit Și crezul nostru-n acest fel, Pentru că noi credem în Cel Cari, din mormânt, L-a ridicat Pe Domnul nost’, când L-a-nviat, Din moarte, pe Hristos Iisus.

2 Corinteni 6:15

E vreo-nțelegere pe care Hristos, cu Belial, o are? Ce legături – mă rog frumos – Sunt între cel necredincios Și cel ce crede? Sau – zic eu –

Efeseni 1:15

De-aceea-n fața Domnului, Și eu, de când am auzit Că voi, credință, ați vădit În Domnul nost’, Hristos Iisus – Și-asemenea, când mi s-a spus De dragostea ce-o arătați Pentru cei sfinți, dragii mei frați –

Coloseni 1:27

Și cărora, acum, a vrut, Ca să le facă cunoscut – Așa cum a găsit cu cale – Această taină-a slavei Sale Și necuprinsa bogăție, Ca Neamurile să o știe. Taina ascunsă, pentru lume, Iată ce spune-acum, anume: Iisus Hristos, aflat în voi, Nădejdea slavei de apoi.

1 Timotei 1:1

„Pavel, chemat să fie pus, Apostol, în Hristos Iisus – Precum voit-a Dumnezeu, Mântuitorul nost’, mereu, Și Domnul nost’, Hristos Iisus, Nădejdea noastră, cea de sus –

1 Timotei 3:16

Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”

Evrei 2:9

Însă, pe Cel cari, la-nceput, S-a arătat a fi făcut, Pentru puțin timp – ne-ndoios – Ca să se afle mai prejos Decât sunt îngerii de sus – Adică pe Hristos Iisus – Acum ni L-a înfățișat „Cu slavă-a fi încununat, Și-asemenea, cu cinste mare”, Din pricina morții, pe care, A suferit-o El; căci Lui, Prin harul Dumnezeului Cel viu, din ceruri, I S-a dat Din moarte, de a fi gustat Pentru noi toți. Deci, negreșit,

Evrei 6:1

„Deci, să renunțe fiecare, La adevărurile care Hristos, al nostru, le-a avut, În vremurile de-nceput, Și să înaintăm apoi, Către desăvârșire, noi, Fără a fi nevoie dar, Să punem temelie iar, La pocăința, de acele Fapte ce, moarte, au fost ele, A crezului în Dumnezeu,

Evrei 7:25

De-aceea și poate, mereu, Pe cei care, de Dumnezeu, Se-apropie, ca, negreșit, Apoi, în chip desăvârșit, Să-i mântuiască, căci trăiește De-a pururea și mijlocește Pentru cei care sunt ai Lui, Mereu, în fața Tatălui.

1 Petru 1:11

Ei cercetau, necontenit, Să afle timpul potrivit Și-mprejurările pe care Duhu-n vederea Sa le are – Pentru că-n ei sălășluia Al lui Hristos Duh – când vestea De suferințele pe care, Hristos, să le îndure, are, Și despre slava Sa cerească, Pe care-avea s-o dobândească, După tot ce a suferit.

1 Petru 1:3

Să fie binecuvântat Dar, Dumnezeu, neîncetat – El, Tatăl Domnului Iisus – Cel care, nouă, ne-a adus, Acuma, o nădejde vie, Prin marea Sa mărinimie – Față de noi – căci ne-a născut Din nou, prin ceea ce-a făcut, Când, pe Hristos, L-a înviat Dintre cei morți. Astfel, ne-a dat,

1 Petru 3:22

Cari după ce S-a înălțat La ceruri, sus, S-a așezat, Apoi, la dreapta Domnului Și Și-a supus tăriei Lui, Puteri, și orice stăpânire, Pe îngeri și întreaga fire.”