Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




1 Ioan 2:29 - Biblia în versuri 2014

29 Voi știți că El, neprihănit, Întotdeauna, S-a vădit. Deci dacă în neprihănire Vă duceți viața, s-aveți știre Cum că din El, voi v-ați născut Și-acest fapt este cunoscut.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

29 Dacă știți că El este drept, atunci știți și că oricine înfăptuiește dreptatea este născut din El.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Dacă știți că El este corect, atunci să (mai) știți și că oricine practică dreptatea, este născut din El.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Dacă știți că el este drept, atunci știți că oricine face dreptatea este născut din el.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

29 Dacă ştiţi că El este drept, ştiţi că oricine înfăptuieşte dreptatea este născut din El.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Dacă știți că El este neprihănit, să știți și că oricine trăiește în neprihănire este născut din El.

Onani mutuwo Koperani




1 Ioan 2:29
28 Mawu Ofanana  

Dar Etiopianul, oare, Își schimbă pielea ce o are? Schimbă pardosul – tot la fel – Petele care sunt pe el? Și tot așa e și cu voi: Puteți a face bine-apoi, Dacă deprinși vă dovediți Doar răul să îl săvârșiți?


Saltă acum! Te veselește Tu, fiică a Sionului! Fiica Ierusalimului Saltă și tu, de veselie, Și strigă-acum, cu bucurie! Iată-L pe Împărat că vine Și se apropie de tine! Iată-L, El e neprihănit! Vine biruitor, smerit! El se apropie de tine! Călare, pe măgar, El vine! Pe mânzul măgăriței, iată, Venind spre tine, se arată!


Ei, nu din sânge, sunt făcuți, Nici de vreun om n-au fost născuți, Căci nu sunt după voia firii, După dorința omenirii, Ci ei au fost și sunt, mereu, Născuți din Tatăl, Dumnezeu.


Cel ce vorbește, de la sine, Va căuta doar slava lui; Dar Cel ce-o cată pe-a Celui Cari L-a trimis, a arătat Că El este adevărat Și că-n lăuntrul Său, nu poate, Ca să se afle strâmbătate.


Din orice neam e – sau popor – Cel care e neprihănit, De Dumnezeu, este primit.


Iar el așa a cuvântat: „Iată că astăzi, Dumnezeu, Pe care L-au avut, mereu, Părinții noștri, te-a cules, Pe tine, căci El te-a ales, Ca să cunoști voința Lui, Să poți vedea chipul Celui Cari – veșnic – e, Neprihănit, Și să auzi dar, deslușit, Ce spune gura Domnului;


Voi, însă, toți v-ați lepădat De Cel Sfânt și Neprihănit Și, în al Său loc, ați dorit Un ucigaș, ca să primiți.


Pe Cel care n-a cunoscut Nici un păcat, El L-a făcut, Păcat să fie, pentru noi, Ca să putem să fim apoi – Prin El – neprihănirea care, Al nostru Dumnezeu o are.”


Și, zeciuială, negreșit, Avram, apoi, i-a dăruit. După însemnătatea care Numele său, în el, o are, La început s-a arătat Un lucru clar: că „Împărat” El este „al neprihănirii” Peste întreg cuprinsul firii; A doua oară, se arată Că, „Împărat” e, totodată, Și „al Salemului”; astfel, E, „Împărat al păcii”, el.


Un Mare Preot, pentru noi, A trebuit, fiind apoi, Sfânt, fără pată, dovedit Nevinovat și despărțit De păcătoși, cu-adevărat, Mai sus de ceruri, înălțat,


De bună voie, ne-a născut, Acuma, prin Cuvântul Lui – Cuvântul adevărului – Pentru ca pârgă să fim noi, Între-ale lui făpturi, apoi.


Căci voi, din nou, ați fost născuți, Și nu mai sunteți dar, crescuți, Dintr-o sămânță muritoare, Ci din una nepieritoare Și nesupusă putrezirii – Așa cum, după legea firii, Sunt toate, pe acest pământ – Prin al lui Dumnezeu Cuvânt, Care e viu, neîncetat, Și-n veac rămâne neschimbat.


Să fie binecuvântat Dar, Dumnezeu, neîncetat – El, Tatăl Domnului Iisus – Cel care, nouă, ne-a adus, Acuma, o nădejde vie, Prin marea Sa mărinimie – Față de noi – căci ne-a născut Din nou, prin ceea ce-a făcut, Când, pe Hristos, L-a înviat Dintre cei morți. Astfel, ne-a dat,


Și cu Hristos a fost la fel, Pentru că știți prea bine, El, Cel care e neprihănit, Pentru păcate-a suferit – Pentru toți cei nelegiuiți – Ca ei să fie mântuiți, Ca să ne poată-aduce-apoi, La Dumnezeu Tatăl, pe noi. Dar trebuit-a ca Iisus Să-nvie-n duh, spre-a se fi dus,


Și cari, făgăduieli, ne-a dat – Nespus de mari și scumpe – care, Părtași, ne fac, pe fiecare, La firea cea dumnezeiască, Dacă, de starea cea lumească – De stricăciuni ce s-au găsit În pofta lumii – am fugit.


„De-aceea, copilașilor, Vă scriu acestea, tuturor, Ca încunoștințați să fiți Și-astfel, să nu păcătuiți. Dar dacă întâmpla-se-va, Ca să greșească cineva, Păcătuind, Îl avem, sus, Pe Domnul nost’, Hristos Iisus – Pe Cel ce e neprihănit – La Tatăl nostru, pregătit Să mijlocească mai apoi, În a Lui față, pentru noi.


Și știți că El S-a arătat Să ia păcatele. Păcat, În El, nicicând, nu se găsește.


Deci ascultați vorbele mele, Și nimenea să nu vă-nșele Cu basme, copilașilor! Spun, spre știința tuturor, Că omul care s-a vădit A fi un om neprihănit, În curăție viețuiește, Asemeni Celui care este, De-a pururea, neprihănit.


Deci preaiubiților, să știm Ca, tot mereu, să ne iubim, Pentru că dragostea ne vine, Din Dumnezeu. Iubind, oricine Se vede că este născut, Din Domnul, și L-a cunoscut.


„Oricine crede că Iisus Este Hristos, este de sus, Din Dumnezeu fiind născut. Iată, vă fac de cunoscut Că orișicine Îl iubește, Pe Cel ce L-a născut, vădește Iubire și pentru Acel Care a fost născut din El.


Nouă ne este cunoscut, Cum că oricine e născut, Din Domnul, nu păcătuiește; Pe omu-acela îl păzește Cel cari, din Domnul, S-a-ntrupat. De-aceea, el e apărat Și-ntotdeauna, va învinge, Căci cel rău nu îl poate-atinge.


Cel ce-i născut din Dumnezeu, Va birui lumea, mereu. Iar ceea ce dă biruința, Asupra lumii, e credința Pe care noi am dobândit-o.


Chiar de aceea, pentru tine, Am – prea iubitule – un sfat: Să nu urmezi răul, vreodat’, Ci bine doar, să faci, mereu. Cel care e din Dumnezeu, Doar fapte bune săvârșește.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa