Marcu 4:16 - Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁶ Iar cele semănate pe loc pietros sunt cei care, atunci când aud cuvântul, îl primesc numaidecât cu bucurie,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁶ Cei semănați pe locuri stâncoase sunt aceștia: când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁶ Semințele căzute în locuri pietroase reprezintă pe aceia care atunci când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie;

Biblia în versuri 2014

¹⁶ Acea sămânță dintre stânci, Cu rădăcini puțin adânci, E omul care-a auzit Cuvântul; vesel L-a primit,

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁶ Cei semănați pe loc pietros sunt aceia care, când ascultă cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁶ Tot așa, cei înfățișați prin sămânța căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,

Marcu 4:16 Mawu Ofanana

Matei 13:5

O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde nu era mult pământ: a răsărit imediat, pentru că n-a găsit pământ adânc.

Marcu 4:15

Iar seminţele de lângă drum sunt cei în care se seamănă cuvântul, dar numai ce îl aud şi îndată vine Satana şi fură cuvântul semănat în ei.

Marcu 4:17

dar pentru că nu au rădăcină în ei, ci sunt nestatornici, când se întâmplă vreun necaz sau vine vreo prigoană pentru cuvânt, îndată se poticnesc şi cad.

Marcu 6:20

pentru că Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi îl ocrotea, iar când îl asculta îl întreba multe lucruri şi chiar îi era drag să-l audă.

Luca 8:13

Cei de pe piatră sunt cei care, atunci când aud, primesc cu bucurie cuvântul, dar nu au rădăcină şi cred un timp, dar la vreme de încercare se îndepărtează.

Ioan 5:35

Ioan era făclia ce arde şi luminează, iar voi aţi vrut să vă bucuraţi o vreme de lumina lui.

Fapte 26:28

Iar Agripa i-a răspuns: „Încă puţin şi mă vei convinge să devin şi creştin!”

Fapte 8:13

Chiar şi Simon a crezut şi, după ce s-a botezat, nu se mai despărţea de Filip, privind şi uimindu-se de semnele şi minunile mari care se făceau prin el.