Iona 2 - Traducere Literală Cornilescu 1931

Rugăciunea, mulțumirea și scăparea lui Iona

¹ Și Iona s‐a rugat Domnului Dumnezeului său din pântecele peștelui,

² și a zis: Am strigat în strâmtorarea mea către Domnul și el mi‐a răspuns; am strigat din pântecele Șeolului, și tu mi‐ai auzit glasul.

³ Căci m‐ai aruncat în adânc, în inima mărilor și potopul m‐a înconjurat; toate valurile tale și talazurile tale au trecut peste mine.

⁴ Și am zis: Sunt lepădat dinaintea ochilor tăi; totuși iarăși voi privi spre templul cel sfânt al tău.

⁵ Apele m‐au împresurat până la suflet; adâncul m‐a înconjurat; papura s‐a împletit împrejurul capului meu.

⁶ M‐am coborât până la temeliile munților; zăvoarele pământului se trăseseră după mine în veac. Dar tu mi‐ai ridicat viața din groapă, Doamne Dumnezeul meu!

⁷ Pe când îmi lâncezea sufletul în mine, mi‐am adus aminte de Domnul: și rugăciunea mea a intrat la tine, în templul cel sfânt al tău.

⁸ Cei ce se uită la deșertăciuni mincinoase își părăsesc îndurarea.

⁹ Dar eu îți voi jertfi cu glas de mulțumire, voi împlini ce am juruit. Mântuirea este de la Domnul.

¹⁰ Și Domnul a poruncit peștelui și a vărsat pe Iona pe uscat.