Psalmi 10 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

PSALMUL 10 (9 B)

¹ 1(22) làmed Pentru ce, Doamne, stai departe, de ce te ascunzi la vreme de strâmtorare?

² 2(23) Cel nelegiuit, în mândria lui, îl asuprește pe cel sărman, care cade în cursele pe care acesta i le întinde.

³ 3(24) mem Căci nelegiuitul se laudă în dorința sufletului său, iar cel lacom [de câștig] se consideră binecuvântat de Domnul.

⁴ 4(25) nun Cel nelegiuit îl disprețuiește cu aroganță pe Domnul: „Nu va căuta [Dumnezeu]; nu este Dumnezeu!”. [Acestea sunt] toate gândurile lui.

⁵ 5(26) La fiecare pas îi merge bine întotdeauna, judecățile tale sunt prea înalte înaintea lui; îi disprețuiește pe toți asupritorii săi.

⁶ 6(27) El spune în inima sa: „Nu mă clatin, din generație în generație nu mi se va întâmpla niciun rău!”.

⁷ 7(28) peh Gura lui e plină de blesteme, de înșelăciune și asuprire; sub limba lui este silnicie și nedreptate.

⁸ 8(29) Stă la pândă după tufișuri, ayn ca să-l ucidă, din ascunzători, pe cel nevinovat; Ochii lui îl iscodesc pe cel nenorocit.

⁹ 9(30) Stă la pândă în ascunzătoare ca un leu în vizuină, stă la pândă ca să-l prindă pe cel sărman. Îl prinde pe cel sărman și îl trage în lațul său.

¹⁰ 10(31) [Cel rău] se năpustește, stă la pândă și cei nenorociți cad în puterea brațului său.

¹¹ 11(32) El spune în inima lui: „Dumnezeu uită, își întoarce fața și nu vede niciodată”.

¹² 12(33) qof Scoală-te, Doamne Dumnezeule, ridică-ți mâna și nu uita de cei sărmani!

¹³ 13(34) De ce să-l disprețuiască cel nelegiuit pe Dumnezeu, spunând în inima lui: „Nu va cere socoteală”?

¹⁴ 14(35) reș Dar tu vezi, tu iei în seamă truda și indignarea și le iei în mâinile tale. În tine se abandonează cel nenorocit; tu îl ajuți pe cel orfan.

¹⁵ 15(36) sin Zdrobește brațul celui nelegiuit și caută la nelegiuirea celui rău, [pedepsește-i răutatea], ca să nu mai fie găsit!

¹⁶ 16(37) Domnul este rege în veac și în veacul veacului; vor pieri neamurile de pe pământul lui.

¹⁷ 17(38) tau Doamne, tu ai ascultat dorința celor săraci, le întărești inima; urechea ta este atentă [la ei]

¹⁸ 18(39) ca să faci judecată pentru cel orfan și pentru cel asuprit și să nu-i mai înspăimânte omul [făcut] din țărână.