Psalmi 137 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru CornilescuPSALMUL 137 1 Pe malurile râurilor Babilonului, ședeam jos și plângeam când ne aduceam aminte de Sion. 2 În sălciile din ținutul acela ne atârnaserăm harpele. 3 Căci, acolo, biruitorii noștri ne cereau cântări și asupritorii noștri ne cereau bucurie zicând: „Cântați-ne câteva din cântările Sionului!” 4 Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin? 5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei! 6 Să mi se lipească limba de cerul gurii dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! 7 Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: „Radeți-l, radeți-l din temelii!” 8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! 9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi și-i va zdrobi de stâncă! |