San Mateo 13 - Li Santil huLi jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel 1 Ut saꞌ li cutan aꞌan, li Jesús qui-el saꞌ li cab ut coxcꞌojla̱k chire li palau. 2 Ut queꞌcuulac li qꞌuila tenamit riqꞌuin chirabinquil. Xban xqꞌuialeb li tenamit, li Jesús qui-oc saꞌ jun li jucub cuan saꞌ li palau ut quicꞌojla chi saꞌ. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li haꞌ. 3 Ut nabal cꞌaꞌak re ru quixtzoleb cuiꞌ riqꞌuin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: —Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. 4 Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Queꞌchal li xul li nequeꞌxicꞌan ut queꞌxcuaꞌ li iyaj. 5 Ut cuan ajcuiꞌ li iyaj quinak saꞌ li pec ru bar ma̱cꞌaꞌ cuiꞌ mas li chꞌochꞌ. Saꞌ junpa̱t quimok, abanan incꞌaꞌ quixchap xxeꞌ xban nak jay li chꞌochꞌ saꞌ xbe̱n li pec. 6 Nak quichal li sakꞌe quichakic li acui̱mk xban nak incꞌaꞌ cham naxic lix xeꞌ. 7 Ut cuan cuiꞌchic li iyaj quinak saꞌ xya̱nk li qꞌuix. Ut nak quichamoꞌ li qꞌuix saꞌ xbe̱n, quixnatꞌ li acui̱mk. 8 Ut cuan cuiꞌchic li iyaj quinak saꞌ li cha̱bil chꞌochꞌ. Quimok ut quiu̱chin. Cuan quixqꞌue laje̱tk xcaꞌcꞌa̱l ru (30). Cuan quixqꞌue oxtakcꞌa̱l ru (60), ut cuan cuiꞌchic quixqꞌue oꞌtakcꞌa̱l ru (100) li junju̱nk. 9 Tojoꞌnak li Jesús quixye reheb: —Li ani na-abin, chixqꞌuehak retal li cꞌaꞌru ninye, chan. Li Jesús quixye cꞌaꞌru aj e nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin 10 Mokon chic queꞌcuulac lix tzolom riqꞌuin li Jesús, ut queꞌxye re: —¿Cꞌaꞌut nak nacacua̱tinaheb saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin?— 11 Li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —Qꞌuebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil naꞌleb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb aꞌan incꞌaꞌ qꞌuebil reheb re teꞌxnau li naꞌleb aꞌan. 12 Aꞌ li ani naxtau ru lix ya̱lal, kꞌaxal cuiꞌchic nabal ta̱qꞌuehekꞌ chixnau; aꞌut li ani caꞌchꞌin ajcuiꞌ naxnau, ta̱isi̱k chiru li joꞌ qꞌuial naxnau. 13 Joꞌcan nak nina̱tinac riqꞌuineb saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin xban nak usta yo̱queb chi iloc, abanan incꞌaꞌ teꞌxqꞌue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan incꞌaꞌ teꞌxtau xya̱lal. 14 Chi joꞌcan natzꞌakloc ru li quiyeheꞌ xban li profeta Isaías nak quixye chi joꞌcaꞌin: Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut incꞌaꞌ nequeꞌxtau xya̱lal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut incꞌaꞌ nequeꞌxqꞌue retal li cꞌaꞌru nequeꞌril. 15 Li tenamit aꞌin xeꞌa̱loꞌ lix chꞌo̱leb ut chanchan tzꞌaptzꞌo lix xiqueb ut chanchaneb li mutzꞌ. Joꞌcan nak incꞌaꞌ nequeꞌxnau lix ya̱lal. Cui ta ma̱cuaꞌ joꞌcan, teꞌilok raj ut teꞌxqꞌue raj retal li teꞌril ut teꞌabi̱nk raj ut teꞌxtau raj ru li nequeꞌrabi ut teꞌyotꞌekꞌ raj xchꞌo̱l ut teꞌxjal raj xcꞌaꞌuxeb ut la̱in tebinqꞌuirtesi raj. (Isa. 6:9-10) 16 Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex-iloc ut nequeqꞌue retal li cꞌaꞌru nequeril. Nequex-abin ut nequetau ru lix ya̱lal. 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li ti̱queb xchꞌo̱l queꞌraj rilbal li cꞌaꞌru yo̱quex chirilbal ut incꞌaꞌ queꞌril. Ut queꞌraj rabinquil li cꞌaꞌru yo̱quex chirabinquil ut incꞌaꞌ queꞌrabi. Li Jesús quixchꞌolob xya̱lal chirix laj acuinel 18 Abihomak lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin aꞌin chirix laj acuinel. 19 Li ani na-abin re lix ya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut incꞌaꞌ naxtau ru, aꞌan chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmakꞌ chiru lix ya̱lal ut saꞌ junpa̱t nasach saꞌ xchꞌo̱l. 20 Ut li iyaj li quinak saꞌ li pec ru li incꞌaꞌ quixchap xxeꞌ, aꞌaneb li nequeꞌabin re li ra̱tin li Dios ut saꞌ junpa̱t nequeꞌxpa̱b chi saheb saꞌ xchꞌo̱leb. 21 Abanan incꞌaꞌ nacana saꞌ xchꞌo̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj chꞌaꞌajquilal saꞌ xbe̱neb xban lix pa̱ba̱leb, incꞌaꞌ nequeꞌxcuy xnumsinquil. Saꞌ junpa̱t nequeꞌchꞌinan xchꞌo̱l. 22 Ut li iyaj li quinak saꞌ xya̱nk li qꞌuix, aꞌaneb li nequeꞌabin re li ra̱tin li Dios. Abanan caꞌaj cuiꞌ li cꞌaꞌak re ru cuan saꞌ ruchichꞌochꞌ nequeꞌxcꞌoxla, joꞌ li biomal ut xra̱bal ru li cꞌaꞌak chic re ru. Ut aꞌan li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱cꞌaꞌ na-oc cuiꞌ li ra̱tin li Dios chiruheb. 23 Ut li iyaj li quinak saꞌ li cha̱bil chꞌochꞌ, aꞌaneb li nequeꞌrabi ut nequeꞌxpa̱b ut nequeꞌxtau ru chi tzꞌakal li ra̱tin li Dios. Nequeꞌqꞌui chi us saꞌ lix pa̱ba̱leb, joꞌ li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xcaꞌtakcꞌa̱l (30) ut li naxqꞌue oxtakcꞌa̱l (60), ut li naxqꞌue oꞌtakcꞌa̱l ru (100) li junju̱nk.— Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li pim li incꞌaꞌ us 24 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: —Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo saꞌ lix chꞌochꞌ. 25 Ut nak ac xeꞌcuar chixjunileb, quicuulac li xicꞌ na-iloc re laj e̱chal re li chꞌochꞌ ut saꞌ xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcuiꞌ li trigo ut co̱. 26 Ut nak quimok chak li acui̱mk ut quiu̱chin, tojoꞌnak quicꞌutun ajcuiꞌ li pim. 27 Queꞌcuulac ut eb laj cꞌanjel riqꞌuin laj e̱chal re li chꞌochꞌ ut queꞌxye: “Ka̱cuaꞌ, ¿ma ma̱cuaꞌ cha̱bil iyaj li xacuau saꞌ li chꞌochꞌ? ¿Bar put xchal li pim cuan chi saꞌ?” 28 Ut aꞌan quixye reheb: “Jun li cui̱nk xicꞌ na-iloc cue xba̱nun re aꞌin,” chan. Ut eb laj cꞌanjel queꞌxye: “¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamichꞌ?” 29 Ut laj e̱chal re li chꞌochꞌ quixye: “Incꞌaꞌ. Ma̱re saꞌ xmichꞌbal li pim naru te̱michꞌ ajcuiꞌ li acui̱mk. 30 Canabomak chi qꞌui̱c chi xcabichaleb toj saꞌ xkꞌehil xsicꞌbal ru li trigo. Ut saꞌ xkꞌehil li xsicꞌbal, tinye reheb laj sicꞌol re: ‘Xocomak junxil li pim ut bacꞌomak chi jo̱b re xcꞌatbal. Aꞌut li trigo cꞌu̱lahomak saꞌ li rochochil.’ ”— Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li mostaza 31 Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: —Lix nimajcual cuanquilal li Dios, aꞌan chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixcꞌam jun li cui̱nk ut quirau saꞌ lix chꞌochꞌ. 32 Li riyajil li mostaza cocꞌ chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naqꞌui, ni̱nk chi us nacuulac. Naxkꞌax xteram li acui̱mk. Chanchan jun to̱n li cheꞌ ut eb laj xicꞌanel xul nequeꞌxyi̱b lix soc saꞌ eb li rukꞌ.— Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix xchꞌamal xkꞌemal li caxlan cua 33 Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: —Jun li ixk quixqꞌue caꞌchꞌin lix chꞌamal caxlan cua saꞌ xya̱nk li oxib bisoc li cꞌaj ut quisi̱poꞌ li kꞌem xban, ut nabal chic li caxlan cua qui-el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcuiꞌ aꞌan. Nak nequeꞌrabi resil, nabal nequeꞌpa̱ban re.— Cꞌaꞌru rajbal nak quia̱tinac saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin li Jesús 34 Chixjunil aꞌin saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin quixye li Jesús reheb li qꞌuila tenamit. Ut ma̱cꞌaꞌ quixye reheb chi ma̱cuaꞌ ta saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin. 35 Nak quixba̱nu chi joꞌcan quitzꞌakloc ru li quixye li profeta nak quixye chi joꞌcaꞌin: Tina̱tinak riqꞌuineb saꞌ jaljo̱quil ru a̱tin. Tinchꞌolob xya̱lal li cꞌaꞌak re ru mukmu chak chalen saꞌ xticlajic li ruchichꞌochꞌ. (Sal. 78:2) Li Jesús quixchꞌolob xya̱lal chirix li yibru pim 36 Ut nak quixchakꞌrabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc saꞌ cab. Ut nak queꞌcuulac eb lix tzolom riqꞌuin, queꞌxye re: —Ka̱cuaꞌ, chꞌolob chiku lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim saꞌ li acui̱mk, chanqueb. 37 Quichakꞌoc li Jesús ut quixye reheb: —Li na-acuoc re li cha̱bil iyaj, aꞌan la̱in li Cꞌajolbej. 38 Ut li chꞌochꞌ, aꞌan li ruchichꞌochꞌ. Ut li cha̱bil iyaj, aꞌaneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, aꞌaneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. 39 Ut li xicꞌ na-iloc, aꞌan li qui-acuoc re li yibru pim. Aꞌan laj tza. Ut lix kꞌehil xsicꞌbal ru li acui̱mk, aꞌan li rosoꞌjic li ruchichꞌochꞌ. Ut eb laj sicꞌol re, aꞌaneb lix ángel li Dios. 40 Ut joꞌ ajcuiꞌ nak nachꞌutuba̱c ut nacꞌateꞌ saꞌ xam li pim, joꞌcan ajcuiꞌ nak toxrakekꞌ li ruchichꞌochꞌ aꞌin. 41 La̱in li Cꞌajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb aꞌan toleꞌisi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c saꞌ xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut teꞌisi̱k ajcuiꞌ chixjunileb li nequeꞌqꞌuehoc re chi ma̱cobc li tenamit. 42 Ut teꞌqꞌuehekꞌ saꞌ li horno li lochlo cuiꞌ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cꞌuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teꞌxcꞌul. 43 Ut li ti̱queb xchꞌo̱l teꞌqꞌuehekꞌ xlokꞌal. Chanchanakeb li sakꞌe saꞌ lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucuaꞌeb. Li ani na-abin re li yo̱quin chixyebal chixqꞌuehak retal chi us li ninye. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin mukmu saꞌ chꞌochꞌ 44 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, aꞌan chanchan li tumin mukbil saꞌ chꞌochꞌ. Quitauman xban jun li cui̱nk. Ut li cui̱nk aꞌan quixmuk cuiꞌchic xcaꞌ sut li tumin. Kꞌaxal quisahoꞌ saꞌ xchꞌo̱l nak coxcꞌayi chixjunil li cꞌaꞌru cuan re ut quixlokꞌ li chꞌochꞌ li mukmu cuiꞌ li tumin. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li kꞌol kꞌaxal terto xtzꞌak 45 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, aꞌan chanchan ajcuiꞌ jun li cui̱nk aj yaconel li naxsicꞌ li terto̱quil pec perla xcꞌabaꞌ. 46 Ut nak quixtau jun li perla kꞌaxal cha̱bil, quixcꞌayi chixjunil li cꞌaꞌru cuan re ut quixlokꞌ li perla li kꞌaxal terto xtzꞌak. Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yoy re chapoc car 47 Joꞌcan ajcuiꞌ lix nimajcual cuanquilal li Dios, aꞌan chanchan li yoy li quiqꞌueman saꞌ li palau ut qꞌuila pa̱y chi car quirisi chak. 48 Ut nak quinujac, queꞌrisi chire li haꞌ ut queꞌoc chixsicꞌbal ru li car. Li cha̱bil queꞌxxoc ut queꞌxqꞌue saꞌ li chacach ut li incꞌaꞌ us queꞌxtzꞌek. 49 Joꞌcan ajcuiꞌ ta̱uxma̱nk saꞌ rosoꞌjic li ruchichꞌochꞌ. Teꞌcha̱lk eb li ángel ut aꞌan toleꞌisi̱nk reheb li incꞌaꞌ useb xnaꞌleb saꞌ xya̱nkeb li ti̱queb xchꞌo̱l. 50 Ut teꞌqꞌuehekꞌ li incꞌaꞌ useb xnaꞌleb saꞌ li horno li lochlo cuiꞌ li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cꞌuxuxi̱nc ruch e xban li raylal li teꞌxcꞌul. 51 Li Jesús quixpatzꞌ reheb: —¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin aꞌin?— Eb aꞌan queꞌchakꞌoc ut queꞌxye re: —Ka̱cuaꞌ, xkatau xya̱lal, chanqueb. 52 Li Jesús quixye reheb: —Joꞌcan nak chixjunileb li nequeꞌxnau cꞌaꞌru naxye saꞌ li chakꞌrab ut nequeꞌxtzol rib cuiqꞌuin, eb aꞌan chanchaneb laj e̱chal cab li narisi saꞌ lix cꞌu̱leba̱l li cꞌaꞌru acꞌ joꞌ ajcuiꞌ li cꞌaꞌru kꞌel, chan li Jesús. (Quixye chi joꞌcan xban nak cuan xlokꞌal li naꞌleb qꞌuebil najter xban li Dios ut cuan ajcuiꞌ xlokꞌal li acꞌ naꞌleb qꞌuebil xban li Jesús.) Li Jesús quitzꞌekta̱na̱c xban lix tenamit aj Nazaret 53 Ut nak quirakeꞌ xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin aꞌin, li Jesús qui-el saꞌ li tenamit Capernaum. 54 Ut nak quicuulac saꞌ lix tenamit Nazaret, quixtzoleb saꞌ li cab li nequeꞌxchꞌutub cuiꞌ ribeb laj judío. Ut eb aꞌan queꞌsach xchꞌo̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut queꞌxye chi ribileb rib: —¿Bar naxtau lix naꞌleb li cui̱nk aꞌin? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro aꞌin li nalajxba̱nu? 55 ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌan li ralal laj pechꞌ? ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ lix María lix naꞌ? Ut, ¿ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌan li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? 56 Ut, ¿ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ saꞌ kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cuiꞌ xtau chixjunil lix naꞌleb? chanqueb. 57 Ut incꞌaꞌ queꞌraj rabinquil ut queꞌxtzꞌekta̱na. Aꞌ ut li Jesús quixye reheb: —Junak profeta qꞌuebil xlokꞌal. Abanan saꞌ lix tenamit ut saꞌ li rochoch incꞌaꞌ qꞌuebil xlokꞌal, chan. 58 Ut incꞌaꞌ qꞌui li milagros li quixba̱nu aran xban nak incꞌaꞌ queꞌraj pa̱ba̱nc li tenamit. |
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.
Wycliffe Bible Translators, Inc.