Deuteronomio 4 - Li Santil hu1 Laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan ut ex aj Israel, cherabihak li chakꞌrab ut li tijleb li yo̱quin chixyebal e̱re. Cheba̱nuhak li cꞌaꞌru naxye li chakꞌrab re nak ta̱cua̱nk le̱ yuꞌam ut tex-oc saꞌ li naꞌajej li tixqꞌue e̱re li Ka̱cuaꞌ lix Dioseb li kaxeꞌto̱nil yucuaꞌ. 2 Incꞌaꞌ te̱risi junak a̱tin saꞌ xya̱nkeb li tinye e̱re chi moco te̱qꞌue xtzꞌakob. Cheba̱nu chi tzꞌakal li naxye lix chakꞌrab li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios, li yo̱quin chixyebal e̱re. 3 La̱ex queril riqꞌuin xnakꞌ e̱ru li cꞌaꞌru quixba̱nu li Ka̱cuaꞌ aran Baal-peor nak quixqꞌueheb chi sachecꞌ chixjunileb li queꞌlokꞌonin re li jalanil dios Baal-peor. 4 Abanan che̱junilex la̱ex li incꞌaꞌ quetzꞌekta̱na li Ka̱cuaꞌ toj yoꞌyo̱quex anakcuan. 5 Qꞌuehomak retal. La̱in quinchꞌolob che̱ru chixjunil li quixye li Ka̱cuaꞌ ut quincꞌut che̱ru chixjunil lix chakꞌrab li Dios joꞌ quinixtakla cuiꞌ. Cheba̱nu chixjunil lix chakꞌrab li Ka̱cuaꞌ nak ac cua̱nkex saꞌ li naꞌajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. 6 Cheqꞌue e̱chꞌo̱l chixba̱nunquil le̱ taklanquil xban li Ka̱cuaꞌ xban nak cui te̱ba̱nu chi joꞌcan chixjunileb li tenamit teꞌxqꞌue retal nak cuan e̱naꞌleb. Eb aꞌan teꞌrabi resil lix chakꞌrab li Dios ut teꞌxye: “Relic chi ya̱l li nimla tenamit aꞌan cuanqueb xnaꞌleb ut nequeꞌxnau xya̱lal” chaꞌkeb. 7 ¿Ma cuan ta biꞌ junak tenamit ta̱qꞌuehekꞌ xcuanquil xban lix dioseb joꞌ nak naxqꞌue kacuanquil la̱o li Ka̱cuaꞌ li kaDios? Li kaDios la̱o naxqꞌue ke li cꞌaꞌru nakatzꞌa̱ma chiru nak nakaya̱ba lix cꞌabaꞌ. 8 Ut, ¿Ma cuan ta biꞌ junak tenamit cuan xcuanquil xban nak cuan lix chakꞌrab kꞌaxal ti̱c ut cha̱bil joꞌ li kachakꞌrab la̱o li xincꞌut che̱ru anakcuan? 9 Joꞌcan nak junelic taxak cua̱nk saꞌ e̱chꞌo̱l li cꞌaꞌru xeril joꞌ najtil yoꞌyo̱kex ut incꞌaꞌ taxak ta̱sachk saꞌ e̱chꞌo̱l. Ut junelic taxak te̱serakꞌi reheb le̱ ralal e̱cꞌajol li cꞌaꞌru quixba̱nu li Ka̱cuaꞌ. 10 Chijulticokꞌ e̱re li cutan nak quexinchꞌutub chiru li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios aran Horeb nak quixye cue li Ka̱cuaꞌ, “Chꞌutubeb chixjunileb li tenamit re teꞌrabi lin chakꞌrab re nak teꞌxqꞌue inlokꞌal joꞌ najtil chic yoꞌyo̱keb. Ut re ajcuiꞌ nak teꞌxcꞌut chiruheb li ralal xcꞌajol”, chan li Dios. 11 La̱ex xexco̱ex saꞌ xto̱n li tzu̱l ut aran quexxakli ut li tzu̱l yo̱ xxamlel. Li xam quicuulac toj saꞌ choxa ut kꞌojyi̱n chic ru li cutan xban li sib ut li kꞌeki chok. 12 Ut li Ka̱cuaꞌ quia̱tinac e̱riqꞌuin saꞌ li xam. La̱ex querabi li xya̱b xcux li Ka̱cuaꞌ abanan incꞌaꞌ queril ru. 13 Ut li Dios quixba̱nu li contrato e̱riqꞌuin ut quixqꞌue e̱re li laje̱b chi chakꞌrab li quixtzꞌi̱ba chiru li cuib pere̱l li pec ti̱c ru. Quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li cꞌaꞌru naxye li chakꞌrab. 14 Li Ka̱cuaꞌ quixye cue nak tento tincꞌut che̱ru chixjunil li chakꞌrab re nak te̱ba̱nu nak ac cua̱nkex chic saꞌ li naꞌajej li oc e̱re chire̱chaninquil anakcuan. 15 Nak li Dios quia̱tinac e̱riqꞌuin saꞌ li xam saꞌ li tzu̱l Sinaí, incꞌaꞌ queꞌril ru chi tzꞌakal. Caꞌaj cuiꞌ lix ya̱b xcux querabi. Cheba̱nuhak cue̱nt. 16 Me̱mux e̱rib riqꞌuin xyi̱banquil li jalanil dios. Me̱yi̱b li jalam u̱ch re te̱lokꞌoni, chi moco lix jalam u̱ch li cui̱nk, chi moco li ixk. 17 Chi moco te̱yi̱b xjalam u̱ch li xul li cuanqueb saꞌ ruchichꞌochꞌ, chi moco li xul li nequeꞌrupupic chiru choxa, 18 chi moco li nequeꞌxjucuqui ribeb saꞌ chꞌochꞌ, chi moco li car li cuanqueb saꞌ haꞌ. 19 Nak te̱ril li choxa, li sakꞌe, li po, ut li chahim, me̱lokꞌoniheb xban nak li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios quixyi̱b eb aꞌan re nak teꞌcꞌanjelak chiruheb chixjunileb li cuanqueb saꞌ ruchichꞌochꞌ. 20 Abanan la̱ex sicꞌbil e̱ru xban li Ka̱cuaꞌ. Aꞌan qui-isin chak e̱re saꞌ li naꞌajej Egipto, li chanchan tikcual xam xban li raylal li quecꞌul. Quexrisi chak re nak texcua̱nk chokꞌ xtenamit. Ut relic chi ya̱l nak la̱ex chic lix tenamit anakcuan. 21 Li Ka̱cuaꞌ Dios quijoskꞌoꞌ cuiqꞌuin e̱ma̱c la̱ex ut quixye nak relic chi ya̱l incꞌaꞌ naru tinnumekꞌ la̱in jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán re tin-oc saꞌ li cha̱bil naꞌajej li yo̱ chixqꞌuebal e̱re re te̱re̱chani. 22 La̱in tinca̱mk saꞌ li naꞌajej aꞌin. Incꞌaꞌ tinnumekꞌ jun pacꞌal li nimaꞌ. Abanan la̱ex texxic ut te̱re̱chani li cha̱bil naꞌajej aꞌan. 23 Cheba̱nu cue̱nt re nak incꞌaꞌ ta̱sachk saꞌ e̱chꞌo̱l li contrato li quixba̱nu li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios e̱riqꞌuin. Me̱yi̱b e̱pechꞌbil dios joꞌ xjalam u̱ch li cꞌaꞌak re ru li quixye li Dios nak incꞌaꞌ naru te̱lokꞌoni, 24 xban nak li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios najoskꞌoꞌ nak nequelokꞌoni li jalanil dios. Chanchan jun li xam li naxsach chixjunil li incꞌaꞌ us. 25 Mokon chic nak ac xenumsi nabal chihab saꞌ li cha̱bil naꞌajej ut nak ac cua̱nkeb chic le̱ ralal e̱cꞌajol, mexma̱cob riqꞌuin xyi̱banquil le̱ pechꞌbil dios ut yalak cꞌaꞌru chi jalam u̱chil. Aꞌan ma̱c chiru li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios ut ta̱joskꞌokꞌ saꞌ e̱be̱n cui te̱ba̱nu chi joꞌcan. 26 Cutan saken chiru li choxa ut li ruchichꞌochꞌ nak ya̱l li yo̱quin chixyebal e̱re. Cui la̱ex te̱yi̱b le̱ pechꞌbil dios, saꞌ junpa̱t ta̱sachekꞌ e̱ru. Incꞌaꞌ najt texcua̱nk saꞌ li chꞌochꞌ li oc e̱re chire̱chaninquil nak texnumekꞌ jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán. 27 Li Ka̱cuaꞌ Dios tixchaꞌchaꞌi e̱ru saꞌ eb li jalan tenamit ut moco qꞌuihex ta chic li texcana̱k chi yoꞌyo saꞌ eb li naꞌajej li texcꞌamekꞌ cuiꞌ xban li Ka̱cuaꞌ. 28 Ut saꞌ li naꞌajej li texcꞌamekꞌ cuiꞌ texcꞌanjelak chiruheb li dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk riqꞌuin cheꞌ ut pec. Eb li dios aꞌan incꞌaꞌ nequeꞌiloc, incꞌaꞌ nequeꞌabin, incꞌaꞌ nequeꞌcuaꞌac ut incꞌaꞌ nequeꞌutzꞌuc. 29 Abanan cui te̱sicꞌ li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios nak cua̱nkex chak saꞌ jalan tenamit, te̱tau cui te̱sicꞌ chi anchal e̱chꞌo̱l ut chi anchal e̱ra̱m. 30 Mokon chic nak ac xecꞌul chixjunil li raylal aꞌin, cui la̱ex texsukꞌi̱k riqꞌuin li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios ut te̱ba̱nu li cꞌaꞌru naxye, aꞌan ta̱ruxta̱na e̱ru. 31 Li Ka̱cuaꞌ incꞌaꞌ textzꞌekta̱na chi moco tixsach e̱ru xban nak aꞌan junelic jultic re li contrato li quixba̱nu riqꞌuineb le̱ xeꞌto̱nil yucuaꞌ. 32 Chetzol rix chi us li cꞌaꞌru quicꞌulman nak toj ma̱jiꞌ nequexyoꞌla chak. Chetzol rix chi us chalen nak quixyoꞌobtesi chak li cui̱nk li Dios ut chalen anakcuan. Te̱siqꞌui saꞌ chixjunil li ruchichꞌochꞌ. ¿Ma ac quicꞌulman ta biꞌ jun sutak chi joꞌcaꞌin junxil? ¿Ma e̱rabiom ta biꞌ aꞌin jun sutak junxil? 33 ¿Ma cuanqueb ta biꞌ jalan tenamit queꞌabin re nak li Dios quia̱tinac chak saꞌ li xam ut incꞌaꞌ queꞌcam xban? Abanan la̱ex querabi nak quia̱tinac li Dios ut incꞌaꞌ quexcam. 34 ¿Ma cuan ta biꞌ junak Dios quixsicꞌ ta ru junak tenamit saꞌ xya̱nkeb li jun chꞌol chic? Li Dios quixcꞌutbesi nabal li retalil nak quexrisi chak saꞌ li naꞌajej Egipto. Quixba̱nu riqꞌuin milagro ut sachba chꞌo̱lej ut riqꞌuin pletic. Riqꞌuin xnimal xcuanquil quixba̱nu li cꞌaꞌak re ru xiu xiu rilbal. La̱ex queril nak li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios quixba̱nu li sachba chꞌo̱lej nak quexrisi chak saꞌ li naꞌajej Egipto. 35 Li Ka̱cuaꞌ quixba̱nu chixjunil aꞌin re xcꞌutbal che̱ru nak aꞌan li tzꞌakal Dios. Ut ma̱cꞌaꞌ chic junak Dios. Caꞌaj cuiꞌ aꞌan. 36 Toj saꞌ choxa quia̱tinac chak e̱riqꞌuin re xcꞌutbal che̱ru cꞌaꞌru te̱ba̱nu. Ut arin saꞌ ruchichꞌochꞌ quixcꞌut che̱ru li xam ut querabi lix ya̱b xcux saꞌ li xam nak quexra̱tina. 37 Cꞌajoꞌ nak quixraheb le̱ xeꞌto̱nil yucuaꞌ. Joꞌcan nak quixsiqꞌueb ru li ralal xcꞌajoleb chokꞌ xtenamit. Aꞌan qui-isin chak e̱re Egipto riqꞌuin xnimal xcuanquil. 38 Ut quirisiheb saꞌ lix naꞌajeb li xni̱nkal ru tenamit li kꞌaxal nabaleb ut kꞌaxal cauheb rib che̱ru re nak tixkꞌaxtesi lix naꞌajeb e̱re la̱ex ut reheb ajcuiꞌ le̱ ralal e̱cꞌajol joꞌ yo̱ chi cꞌulma̱nc anakcuan. 39 Joꞌcan nak junelic cua̱nk saꞌ e̱chꞌo̱l nak li Ka̱cuaꞌ, aꞌan li nimajcual Dios, joꞌ saꞌ choxa joꞌ saꞌ ruchichꞌochꞌ. Ma̱ jun chic Dios cuan. Caꞌaj cuiꞌ aꞌan. 40 Junelic cheba̱nu li cꞌaꞌru naxye saꞌ li chakꞌrab ut te̱ba̱nu le̱ taklanquil xban li Dios li yo̱quin chixyebal e̱re anakcuan re nak us tex-e̱lk, joꞌqueb ajcuiꞌ le̱ ralal e̱cꞌajol; ut re ajcuiꞌ nak najt texcua̱nk saꞌ li cha̱bil naꞌajej li yo̱ chixqꞌuebal e̱re anakcuan li Ka̱cuaꞌ le̱ Dios re te̱re̱chani chi junaj cua. 41 Ut laj Moisés quixsicꞌ ru oxib li tenamit li cuan jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán saꞌ li este, 42 bar naru teꞌxcol cuiꞌ ribeb li ani naxcamsi ras ri̱tzꞌin chi yal incꞌaꞌ xraj xchꞌo̱l. Naru ta̱xic saꞌ eb li tenamit aꞌan re tixcol rix lix yuꞌam. 43 Li oxib chi tenamit, aꞌaneb aꞌin: Beser li cuan saꞌ li ru takꞌa saꞌ li chaki chꞌochꞌ reheb li ralal xcꞌajol laj Rubén; Ramot li cuan saꞌ xcue̱nt Galaad reheb li ralal xcꞌajol laj Gad; ut Golán li cuan saꞌ xcue̱nt Basán reheb li ralal xcꞌajol laj Manasés. 44 Aꞌan aꞌin li chakꞌrab li quixqꞌue laj Moisés reheb laj Israel. 45 Aꞌaneb aꞌin li chakꞌrab, li xtaklanquileb ut li tijleb li quixqꞌue laj Moisés nak ac xeꞌel chak Egipto. 46 Toj cuanqueb jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán saꞌ li este chiru li tenamit Bet-peor. Aꞌan lix naꞌaj laj Sehón lix reyeb laj amorreo. Laj Sehón quicuan chi takla̱nc aran Hesbón. Nak queꞌel chak Egipto, laj Moisés ut eb laj Israel queꞌnumta saꞌ xbe̱n li rey Sehón. 47 Eb laj Israel queꞌre̱chani lix naꞌaj li rey Sehón ut queꞌre̱chani ajcuiꞌ lix naꞌaj laj Og lix reyeb laj Basán. Aꞌaneb li cuib xreyeb laj amorreo li queꞌcuan jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán saꞌ li este. 48 Li naꞌajej aꞌin quiticla Aroer li cuan chire li nimaꞌ Arnón ut nacuulac toj saꞌ li tzu̱l Sión li nayeman ajcuiꞌ Hermón re. 49 Ut nacuulac toj saꞌ li naꞌajej Arabá li cuan jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán saꞌ li este ut nacuulac toj saꞌ li palau li cuan Arabá li cuan saꞌ li ru takꞌa re li tzu̱l Pisga. |
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.
Wycliffe Bible Translators, Inc.