Judecători 16 - Biblia Dumitru Cornilescu 2024

Dalila

¹ Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă și a intrat la ea.

² Li s-a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici.” Și l-au înconjurat și au pândit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea și au zis: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî.”

³ Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s-a sculat și a apucat porțile cetății cu amândoi stâlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.

⁴ După aceea a iubit o femeie din valea Sorec. Ea se numea Dalila.

⁵ Domnitorii filistenilor s-au suit la ea și i-au zis: „Înduplecă-l și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint!”

⁶ Dalila i-a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit!”

⁷ Samson i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.”

⁸ Domnitorii filistenilor i-au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă. Și ea l-a legat cu funiile acestea.

⁹ Iar niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el a rupt funiile cum se rupe o ață de câlți când se atinge de foc. Și, astfel, n-au știut de unde-i venea puterea.

¹⁰ Dalila i-a zis lui Samson: „Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat!”

¹¹ El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.”

¹² Dalila a luat niște funii noi și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar niște oameni stăteau la pândă într-o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.

¹³ Dalila i-a zis lui Samson: „Până acum ți-ai bătut joc de mine și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat!” El i-a zis: „N-ai decât să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii.”

¹⁴ Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot.

¹⁵ Ea i-a zis: „Cum poți spune: «Te iubesc» când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare.”

¹⁶ Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte,

¹⁷ și-a deschis toată inima față de ea și i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că Îi sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca orice alt om.”

¹⁸ Dalila, văzând că își deschisese toată inima față de ea, a trimis să-i cheme pe domnitorii filistenilor și a pus să le spună: „Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui!” Și domnitorii filistenilor s-au suit la ea și au adus argintul în mâini.

¹⁹ Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și, chemând un om, a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui Samson și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea.

²⁰ Atunci ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Și el s-a trezit din somn și a zis: „Voi face ca și mai înainte și mă voi scutura.” Nu știa că Domnul Se îndepărtase de el.

²¹ Filistenii l-au apucat și i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învârtea la râșniță în temniță.

Răzbunarea și moartea lui Samson

²² Dar părul capului lui a început iarăși să crească după ce fusese ras.

²³ Și domnitorii filistenilor s-au strâns ca să-i aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon și ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru.”

²⁴ Și când l-a văzut poporul, l-au lăudat pe dumnezeul lor, zicând: „Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustia țara și ne înmulțea morții.”

²⁵ În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați-l pe Samson, ca să ne desfete!” L-au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stâlpi.

²⁶ Și Samson i-a zis tânărului care-l ținea de mână: „Lasă-mă să mă pot atinge de stâlpii pe care se reazemă casa și să mă reazem de ei!”

²⁷ Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii filistenilor erau acolo, și pe acoperiș erau aproape trei mii de inși, bărbați și femei, care priveau la Samson cum juca.

²⁸ Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis: „Doamne Dumnezeule, adu-Ți aminte de mine, Te rog! Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta și, cu o singură lovitură, să mă răzbun pe filisteni pentru cei doi ochi ai mei!”

²⁹ Și Samson a îmbrățișat amândoi stâlpii de la mijloc pe care se sprijinea casa și s-a rezemat de ei; unul era la dreapta lui, și altul, la stânga.

³⁰ Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!” S-a plecat cu toată puterea, și casa a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care-i omorâse în timpul vieții.

³¹ Frații lui și toată casa tatălui său s-au coborât și l-au luat. Când s-au suit înapoi, l-au îngropat între Țorea și Eștaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.