Matheu 7 - Vangheilu al Matheu 1889CAP. VII. 1-2 Nu giudecațĭ tra s’nu hițí giudecațí. Cá cu çe giudecatá giudecați, cu açea va s’hițí giudecațĭ; și cu çe mesură mesurațî cu açea va s’ vé se mesurá. 3 Și de çe palĭlu di tr’ oclĭulŭ a frateluĭ tĕŭ ’lŭ veḑĭ, și grenda di tr’ oclĭulŭ a tĕŭ nu o duchescĭ? 4 Ică cumŭ va lĭ ḑiçĭ a frate‐tuĭ; Alasă să‐țĭ scotŭ palĭlŭ di tr’ oclĭu, și écă grenda este tr’ oclĭulŭ a tĕŭ? 5 Ipocrite, scóte cama nâinte grenda di tr’ oclĭulŭ a tĕŭ, și atunçea va s’veḑĭ să scoțĭ palĭlu di tr’ oclĭulŭ a frateluĭ tĕŭ, 6 S’ nu dațĭ lucru sâmtu la cân̄ĭ niçi s’arŭcațĭ mărgăritarĕle a vóstre înaintea porçilorŭ, tra s’ nu le calcă cu ciciórĭle, și s’tórnă de vĕ arupŭ. 7 Çérețĭ și va s’ vĕ se da; căftațĭ și va s’ aflațĭ; bătețĭ la ușe și va s’ vĕ se desclĭdă. 8 Că açelŭ çe çére lĭa; și care caftă află; și açeluĭ çe bate, îlĭ se desclĭde. 9 Care din voi este omŭlu açelŭ çe, s’ fure că hi ĭu sĕu îlĭ caftă pâne s’lĭ da chétră? 10 Ică s’ fure că îlĭ caftă pescu, s’ lĭ da șérpe? 11 Ma că voĭ care hițĭ rĕĭ scițĭ s’ dațĭ la hilĭi a voștri darurĭ bune, câtŭ cama multŭ Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ va s’ da darurĭ bune la açelĭ çe caftă de la Elŭ? 12 Tr’ açea tute câte vrețĭ s’ vĕ facă ómenĭlĭi a vóuĕ, façețĭ și voĭ a lorŭ ași, că aestă éste legea și profețĭlĭi. 13 Intrațĭ pe tru pórta açea strimtă, că mare éste pórta și largă éste calea çe duçe la cherire; și mulțĭ sŭntu açelí çe trecŭ pe tru nĕsă. 14 Ma strimtă éste pórta și îngustă este calea, care duçe tru bană, și puțin̄ĭ sŭntu açelĭ çe o află. 15 Aferițĭ‐vĕ de profețĭlĭi açelĭ minciunoșĭ, carĭ v̄inŭ câtrĕ voĭ învescuțĭ cu stranĭe de óe, ma d’înăuntru sŭntŭ luchĭ arăchitorĭ. 16 Din pómele a lorŭ va s’ lŭ cunóscețĭ. Póte s’adună de la schin̄ĭ auă, și de scalĭe hiçe? 17 Ași içi‐do arbore bunŭ, façe póme bune; iará arborĕle putredŭ façe póme réle. 18 Nu póte unŭ arbore bunŭ s’ facă póme réle, niçi iară unŭ arbore putredŭ, s’ facă póme bune. 19 Içi‐do arbore çe nu façe pomŭ bunŭ, s’ talĭe și s’aruncă în focŭ. 20 Tr’açea din pómele a lorŭ va s’ lĭ cunóscețĭ. 21 Nu care‐çido ce m̄ĭ ḑiçe: Dómne Dómne, va s’ întră tru amirărilĭea çerŭluĭ, ma açelŭ çe façe vrérea a Tatăluĭ meŭ din çerŭ. 22 Mulțĭ va s’ mĭ ḑică în açea ḑiuă: Dómne Dómne, nu profetisimŭ în numa ta, și nu scósemŭ demonĭ în numa ta, și in numa ta nŭ avemŭ faptă multe ciudiĭ? 23 Și atunçea va s’lĕ spunŭ, că vĕr‐nă óră nu v’am cunoscută. Depărtațĭ‐vĕ de la mine voĭ care lucrațĭ fără de lege. 24 Care‐çido ascultă aeste graie a méle și le façe, va s’lŭ unzescu cu unŭ bărbatŭ mintimenŭ, care ’şi adră casa pe chétră. 25 Și căḑu plóea, și veniră rîurĭle și suflară vînturĭle, și bătură pe açea çasă, și nu căḑu, că themelĭlu era pe chétră. 26 Și care‐çido ascultă aeste graie a méle şi nu le façe, va s’ lŭ unzescu cu unŭ bărbatŭ glarŭ, care ’sĭ adră casa pe arină. 27 Și déde plóe, și viniră riurile, și suflară vinturĭle și déderă pre açea casă şi căḑu; și căderea lĭeĭ fu mare. 28 Și fu că, cându fini Isusŭ aeste sbórĕ s’ciudusea poporulŭ de învĕțăturĭle a luĭ, 29 çă lĭ ’nveța ca unŭ çe avea putére, și nu ca cărturarĭlĭi. |
Historical text first published by theBritish and Foreign Bible Society in 1889.
British & Foreign Bible Society